somnul

Somnul nostru cel de toate zilele

Suntem cu toţii diferiţi în multe feluri, iar somnul este unul dintre ele.


Pun pariu că ştii mai multe despre peştele ăla cu mustăţi şi carne dulce, uns cu uleiuri şi mirodenii, care-şi doarme somnul de veci la tine-n farfurie. Poate pentru că nutriţia este în mare parte o alegere conştientă şi controlabilă.

Poate că de respiraţie ai început să te preocupi întrucâtva, deşi nu este în grija ta conştientă, pentru că de respirat respiri oricum. Numai că ai aflat între timp că respiratul neglijent poate induce stresul în organism, aşa cum anumite tehnici îl pot reduce sau elimina. Deci, poţi face ceva în timp util şi din proprie iniţiativă şi în privinţa felului în care respiri.

Însă calitatea somnului nu bag mâna în foc că te preocupă. La urma urmei, nu prea ai nicio putere asupra lui. Te învinge oricum şi orice s-ar întâmpla cu tine după ce-i cazi pradă, eşti nevoit să accepţi. Dacă n-ai habar despre asta, cu atât mai bine. Numai că somnul, deşi te pune pe pilot automat, e o chestiune programabilă înainte şi după trezire.

Ca să studiezi despre nutriţie şi respiraţie sau să faci orice altceva te mai pasionează, în condiţiile unei vieţi destul de înghesuite, poate că ai furat de la somn, din singurul loc de unde puteai face rost de timp pentru starea de veghe. Află de ce nu ar fi trebuit să o faci…

Ce este somnul şi cu ce se mănâncă el?

O petrecere de vis

Îţi aminteşti de petrecerile pân’ la ziuă, când, la un moment dat, simţi cum te ia aşa o moleşeală? Muzica lentă, lumina stinsă sau semiobscură, perechile dansând blues… Te cuprinde somnolenţa, o stare cumva la frontiera dintre veghe şi somn, tulburată de tresăriri şi senzaţii de cădere în gol. Auzi încă zgomotele din jur, deşi estompate, dai semne vagi de reacţie, dar sfârşeşti prin a cădea pradă dulcei toropeli.

Tocmai ai intrat în prima dintre cele două faze ale unui ciclu de somn, şi anume în faza numită non-REM (non-Rapid Eye Movement). Mai exact, în stadiul 1 al acestei prime faze. Fiindcă peste cel mult 10 minute ţi se „rupe filmul” de tot, îţi spun eu ce se întâmplă cu tine: intri în stadiul 2, în care ritmul cardiac încetineşte, respiraţia devine mai regulată, mişcările oculare se opresc şi muşchii se relaxează complet. Eşti KO.

Farsa clasică pentru adormiţi

Dacă tovarăşii tăi de distracţie aşteaptă cam 20-25 de minute, ca să treci în stadiul 3 (care asimilează şi stadiul 4, din clasificările anterioare) 1)Types and Stages of Sleep: Non-REM (NREM) Sleep” de Luc Mastin, articol publicat în How Sleep Works, pot să facă ce vor cu tine: să te lege de scaun, să-ţi mânjească mâinile şi gura cu ketchup… Acest ultim stadiu este cel mai profund şi odihnitor, deoarece este cel mai liniştit. În momentul ăsta cu greu mai poţi fi trezit. Dacă îi vine cuiva ideea nefericită să-ţi sufle cu gorneta lângă ureche şi te trezeşti brusc, o să fii atât de buimac, că n-o să ştii o vreme pe ce lume te afli.

Peste aproximativ 70-90 de minute după ce ai adormit, ieşi din faza de somn non-REM şi intri în cea de-a doua fază a somnului, numită REM (Rapid Eye Movement) – datorită faptului că, pur şi simplu, în această fază globii oculari se mişcă (fără să fii conştient de asta).

Această fază nu ţine mai mult de 20 de minute, dar este cea mai incitantă. În acest moment se înregistrează o intensă activitate cerebrală, trădată de mişcările oculare rapide, iregularităţi cardiace şi respiratorii, congestia organelor sexuale etc 2)Sleep„în Encyclopædia Britannica.

E un somn paradoxal, o a treia stare de existenţă dacă vrei, întrucât se diferenţiază atât de somnul aşa-zis „normal” (non-REM), cât şi de starea de veghe. Lobul frontal şi mijlociu din creier funcţionează din plin, însă corpul este ca şi paralizat. În acest stadiu apar visele.

De ce dormim?

Iată o întrebare care de zeci de ani nu-i lasă pe cercetători să doarmă. E ciudat, fiindcă somnul porneşte din creier, dintr-o gamă de interacţiuni care au loc aici. Creierul este acela care reglează nevoia de somn, creierul dirijează ritmul somnului, însă creierul nu doarme niciodată!

Funcţia sa principală, a somnului, oricare ar fi aceea, are legătură cu activitatea neuronală 3)Sleep: A Comprehensive Handbook” de Teofilo L. Lee-Chiong, carte publicată de John Wiley & Sons în 2006.

Somnul deconectează total sau parţial organismul de la mediul înconjurător, făcându-l mai mult sau mai puţin vulnerabil la pericole. Care este motivul real pentru care să merite un asemenea risc?

Atunci când doarme, delfinul „dezactivează” doar o jumătate din activitatea creierului şi închide ochiul opus părţii din creier care se odihneşte. Cealaltă jumătate rămâne vigilentă, amintindu-i să se ridice la suprafaţă ca să respire. După un timp, procesul se repetă pentru creierul şi ochiul care au vegheat până atunci. Aceasta stare se numeşte „repaus”.

Când rațele sălbatice dorm aliniate, cele două păsări de la extremităţi păstrează jumătate din creierul lor treaz și un ochi deschis pentru a proteja cârdul.

Peștii, reptilele, insectele experimentează şi ele un soi de odihnă 4)The Secrets of Sleep” de D.T. Max, articol publicat în National Geographic în mai 2010.

Aşadar, somnul trebuie să aibă o funcţie vitală, dacă până şi animalele au nevoie de el.

Sunt multe teorii divergente despre cauza reală a acestei experienţe comportamentale care, practic, îşi alocă o treime din viaţa noastră. Cele mai populare sunt:

  1. teoria restaurării: corpul se reface pe parcursul somnului. „S-a demonstrat că, în interiorul creierului, o întreagă gamă de gene se activează în timpul somnului, şi acele gene sunt asociate cu restaurarea și cu reţelele metabolice. Există dovezi bune pentru întreaga ipoteză a restaurării.”, declară neurologul Russel Foster 5)Why do we sleep?„, prelegere ţinută de Russel Foster la TED în iunie 2013.
  2. teoria conservării energiei: în timpul somnului, corpul economiseşte energie. Dar energia economisită în 8 ore de somn e aproximativ cu cea dintr-o felie de pâine prăjită. La fel de bine, corpul poate economisi calorii şi relaxându-se în stare de veghe. Sunt însă păreri care susţin că chiar şi o cantitate mică de energie economisită are un impact semnificativ asupra supravieţuirii şi selecţiei naturale 6)Why Do We Sleep? Energy Conservation” de Luc Mastin, articol publicat în How Sleep Works.
  3. teoria consolidării memoriei: conexiunile sinaptice care sunt importante sunt întărite şi consolidate în timpul somnului, iar cele mai puţin importante au tendinţa să se estompeze. „Somnul este prețul pe care creierul trebuie să-l plătească pentru învăţare şi memorare,” spune Dr. Giulio Tononi. „În starea de veghe, învăţarea întărește conexiunile sinaptice din creier, crescând nevoia de energie și saturând creierul cu noi informații. Somnul permite creierului să se reseteze, ajutând informaţiile nou acumulate să se integreze în amintirile deja consolidate, astfel încât creierul să poată începe o nouă zi cu forţe proaspete.” 7)Sleep is the Price the Brain Pays for Learning„, articol publicat în UW Health.

Oamenii de ştiinţă au raţiunile lor pentru care încearcă să afle de ce dormim. E posibil ca răspunsul la această întrebare să-i lămurească în privinţa altei nedumeriri: de ce nu putem dormi atunci când apar tulburări de somn? Neuroştiinţa e un tărâm atât de vast şi misterios, încât un necunoscător se rătăceşte de la primii paşi.

Pentru noi însă e suficient să cunoaştem beneficiile aduse de somn sănătăţii fizice şi mentale, precum şi efectele distructive ale lipsei de somn, pentru a putea trăi o viaţă echilibrată.

Tipuri de somn: somn profund vs. somn paradoxal

Să recapitulăm: un ciclu de somn este format din două etape alternative, adică faza non-REM (cu 3-4 stadii şi o durată de 70-90 minute), urmată de faza REM (cu o durată de aproximativ 20 minute). Aşadar, durata integrală a unui ciclu de somn este de 90-110 minute.

În medie, pe parcursul unei nopţi, tu treci prin 5 astfel de cicluri.

Faza non-REM se mai numeşte şi somn profund.

Faza REM mai este numită şi somn paradoxal.

Ce trebuie ştiut este că aceste cicluri au o compoziţie diferită pe parcursul perioadei de somn. La începutul nopţii, până pe la vreo 3 dimineaţa, ciclurile au mai mult somn profund şi mai puţin somn paradoxal. De la 3 până pe la vreo 7 dimineaţa, aceleaşi cicluri de 90-110 minute au în conţinut mai puţin somn profund (în special din stadiile 1 şi 2) şi mai mult somn paradoxal 8)What is Sleep?„, articol publicat de American Sleep Association.

De ce e bine de ştiut? Fiindcă acest lucru determină calitatea somnului, dar şi preponderenţa beneficiilor aduse organismului de cele două tipuri de somn, care, spun specialiştii, au efecte contradictorii 9)Introducere în psihologie” de Mielu Zlate, carte publicată de Casa de editură şi presă „Şansa” în 1994.

Aşadar, dacă obişnuieşti să te culci târziu după miezul nopţii, o să visezi mai mult, dar o să te refaci mai puţin.

Fazele şi stadiile somnului

Somnul profund te face frumos şi deştept

Somnul profund (non-REM) îndeplineşte mai ales un rol de creştere, dezvoltare şi reparare a organismului, de întărire a sistemului imunitar, şi doar parţial e folositor pentru creier. În timpul lui, în corpul nostru au loc o mulţime de schimbări metabolice şi hormonale.

Somnul de frumuseţe

În timp ce tu dormi, celulele tale se reînnoiesc. De aceea, somnul profund este numit pe bună dreptate „somnul de frumuseţe”. Şi cum frumuseţea nu ţine doar de aspectul pielii, ci şi de starea intelectuală şi afectivă, îţi amintesc că în timpul acestei faze activitatea în anumite părţi ale creierului care controlează emoţiile, procesele de luare a deciziilor, precum şi interacţiunile sociale, este redusă drastic. Lucru care sugerează că acest tip de somn te poate ajuta ca a doua zi să fii odihnit pentru o nouă rundă de stres 10)What is Sleep?„, articol publicat de American Sleep Association.

„În timpul zilei acumulăm amintiri. La un moment dat trebuie să le şi sortăm. Pe unele trebuie sa le salvăm într-o memorie permanentă. Acest proces are loc în timpul somnului adânc. Aşadar, orice ne afectează somnul va afecta mai mult sau mai puţin şi memoria,” a declarat doctorul Neil Stanley, membru al Societăţii de Cercetare a Somnului din Marea Britanie 11)Fragmented sleep ‘harms memory’„, articol publicat de BBC News.

Cu siguranţă visează materia

Şi-ţi mai dau un pont legat de stadiul de profunzime al somnului. Ai auzit şi tu de „învăţarea în somn”. Cercetările au demonstrat că somnul favorizează reţinerea unui material chiar dacă acesta e fără sens (studenţii ştiu de ce!). Lucrul acesta i-a determinat pe unii autori să afirme că omul uită mai repede după o perioadă de activitate decât după una de somn. Performanţele de memorare cresc cu până la 50% dacă materialul este prezentat în stare de somnolenţă 12)Introducere în psihologie” de Mielu Zlate, carte publicată de Casa de editură şi presă „Şansa” în 1994.

(Aşa că nu-ţi face griji data viitoare când părinţii te găsesc moţăind cu manualul în mână. Le poţi argumenta ştiinţific metoda aceasta de învăţare…)

Somnul paradoxal te ajută să fii mai creativ

Se ştie că cele mai devastatoare efecte fizice şi mentale ale privării de somn provin dintr-o insuficienţă a somnului profund, nu a somnului paradoxal. Atunci, la ce bun să dormim cu 20% în plus, când sunt atâtea de făcut?

Poate că beneficiile somnului paradoxal (REM) nu constau în creşterea capacităţii de memorare sau a vioiciunii mentale în general, dar studiile arată că somnul cu vise are un rol important în procesele creative. Astfel, cercetători de la Harvard, conduşi de Robert Stickgold, au supus studenţii la diferite teste de aptitudini, permiţându-le să tragă un pui de somn, apoi testându-i din nou. Au descoperit că subiecţii care au avut somn paradoxal s-au descurcat mai bine la testele de recunoaştere a modelelor, iar cei care au dormit profund au avut rezultate mai bune în ceea ce priveşte memorarea 13)The Secrets of Sleep” de D.T. Max, articol publicat în National Geographic în mai 2010.

Denise Cai, de la University of California din San Diego, deşi nu este prima persoană care a descoperit legătura dintre revelaţii şi somnul cu vise, este una dintre puţinele care a făcut experimente în acest sens 14)Sleeping on it – how REM sleep boosts creative problem-solving” de Ed Yong, articol publicat în DiscoverMagazine pe 10 iunie 2009. Ea consideră că faza REM permite creierului să alcătuiască conexiuni noi între idei existente, dar disparate. Când oamenii sunt privaţi de acest tip de somn, sunt mai puţin pricepuţi la a rezolva probleme creative.

uroborus

O dovadă în acest sens sunt oamenii de ştiinţă care au declarat că cele mai semnificative descoperiri ale lor au fost făcute după un somn bun. De exemplu, chimistul Friedrich Kekule a intuit structura inelului de benzen după ce a aţipit în fotoliu şi a visat un uroborus.

Poate de aceea se zice că „noaptea e un sfetnic bun”, fiindcă, pe de-o parte, somnul ne ajută să găsim soluţii noi la probleme vechi, iar pe de altă parte, să trecem peste experienţele încărcate de suferinţă, după cum explică mai jos Matthew Walker, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Universitatea Berkeley.

„În timpul somnului REM are loc o scădere bruscă a nivelului de noradrenalină, o substanţă chimică produsă de creier şi asociată cu stresul. Reprocesarea experienţelor emoţionale anterioare în acest mediu neuro-chimic sigur, lipsit de stres, ajută la diminuarea intensităţii lor afective, astfel că a doua zi suntem capabili să ne simţim mai bine şi să facem faţă amintirilor dureroase.” 15)Dream sleep takes sting out of painful memories” de Yasmin Anwar, articol publicat în Berkeley News pe 23 noiembrie 2011

Cât trebuie să dormim?

Ca reper, un om odihnit este cel care se simte treaz pe tot parcursul zilei, fără să facă „pene” în activitate din cauza somnolenţei sau să simtă că trage de el. Acest lucru presupune o cantitate şi calitate optimă a somnului, de la care orice abatere are repercursiuni pe aproape toate planurile existenţei.

Toate clare până aici, însă care este acea cantitate optimă pentru fiecare în parte? Asta e mai greu de stabilit, pentru că sunt oameni care au o predilecţie naturală pentru a dormi mai mult („long sleepers”) sau mai puţin („short sleepers”), fără ca acest lucru să le afecteze funcţionarea normală şi sănătatea.

De pildă, dacă media de somn pentru un adult este de 8 ore pe noapte, statisticile arată că 6-10% din populaţia adultă pare să aibă nevoie de mai mult somn decât media (9-10 ore), în timp ce aproximativ 5% se descurcă foarte bine cu cel mult 6 ore pe zi. În câteva cazuri extrem de rare, mai puţin de 3 ore pot fi suficiente pentru anumite persoane să traiască normal 16)How Much Sleep Do We Need?” de Luc Mastin, articol publicat în How Sleep Works.

Numărul recomandat de ore de somn

Factori precum vârsta, sexul, anotimpul, starea de sănătate, gradul de activitate intelectuală etc. au influenţa lor, dar nu explică satisfăcător aceste diferenţe bătătoare la ochi. Atunci, care e explicaţia? Se pare că e vorba de gene (şi nu de alea care-l seduc pe Moş Ene).

Genetica reglementează cel puțin unele aspecte legate de cerinţele somnului la fiecare individ. DEC2 este o genă identificată ca afectând în mod specific durata somnului, iar unii oameni cu o mutaţie a acestei gene pot trăi bine mersi cu doar 6 ore de somn pe noapte, sau chiar mai puţin, în loc de 8 ore, cât are nevoie în medie o persoană normală 17)Rare Genetic Mutation Lets Some People Function with Less Sleep” de Katherine Harmon , articol publicat în Scientific American pe 13 august 2009.

ABCC9, un factor genetic implicat în bolile de inimă şi diabet, influenţează şi el durata somnului. Printr-un studiu efectuat pe mai mult de 4000 de persoane aparţinând unor populații europene diferite, oamenii de ştiinţă au observat că persoanele care deţin două copii ale unei anumite variante a genei ABCC9 au nevoie de mai puţin somn în fiecare noapte (cu aproximativ o jumătate de oră) decât restul oamenilor 18)The ABCC9 of sleep: A genetic factor regulates how long we sleep„, articol publicat în Science Daily pe 25 noiembrie 2011.

Aşadar, dacă genele nu te ajută, n-are niciun rost să cauţi soluţii pentru a dormi mai puţin, altfel vei avea soarta măgarului lui Nastratin Hogea: când te-ai obişnuit şi tu să dormi mai puţin, ai dat ortul popii.

Prea puţin somn

Ca orice lucru bun, somnul trebuie să fie după nevoie, iar nevoia ţine întrucâtva de „codul numeric personal” al fiecăruia, adică este unică şi netransmisibilă. Trebuie să-ţi asculţi corpul şi să-i respecţi necesităţile. Perioadele lungi de somn insuficient dăunează grav sănătăţii.

Nesomnul oboseşte creierul peste măsură. Un creier obosit începe să dea rateuri: de memorie, de concentrare, de învăţare, de discernământ. Dacă întinzi coarda prea mult, printre riscurile la care te expui sunt depresia, halucinaţiile, paranoia şi gândurile sinucigaşe.

"Doar îmi odihnesc puţin ochii..."

Scurtele aţipiri involuntare pot trece cu uşurinţă de la categoria „jenante”, când se întâmplă în public, la categoria „fatale”, dacă survin la volan.

Lipsa de somn duce la creşterea nivelului de cortizol, care este hormonul stresului 19)What is the Connection Between Cortisol and Sleep?” de Erin J. Hill, articol publicat în wiseGEEK.

Cine nu ştie că stresul susţinut afectează în primul rând sistemul imunitar? Fără un sistem imunitar puternic, scade capacitatea organismului de a lupta cu infecţiile. Dacă eşti predispus la răceli frecvente, pune pe lista remediilor preventive şi somnul.

Pe cât sunt de laconice, pe atât sunt de alarmante observaţiile specialiştilor: „Nivelul crescut de stres aruncă glucoza în circulaţie. Glucoza devine o parte dominantă a vascularizării şi în fond devii intolerant la glucoză. Deci, diabet de gradul 2. Stresul creşte bolile cardiovasculare ca rezultat al creşterii presiunii arteriale,” avertizează Russel Foster 20)Why do we sleep?„, prelegere ţinută de Russel Foster la TED în iunie 2013.

Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, deficienţa de somn scade nivelul de leptină, care este hormonul saţietăţii. Prin urmare, creşte nivelul grelinei, hormonul foamei, iar creierul cere carbohidraţi. În special zahăr. Corpul este solicitat să elibereze mai multă insulină după ce mănânci. Şi uite aşa cresc riscurile de obezitate, cu până la 50% 21)Why do we sleep?„, prelegere ţinută de Russel Foster la TED în iunie 201322)The Effects of Sleep Deprivation on the Body” de Ann Pietrangelo, articol publicat în Healthline pe 19 august 2014.

Dar cercul vicios nu se rupe aici. Un creier obosit, dacă nu primeşte somn, cere stimulente şi medicamente care să-l trezească. O mare parte a zilei este alimentată de cafeină. Apoi, unii se menţin în priză cu nicotină. Când vine ora de culcare, sub efectul lor, tu te simţi energic. Ca să dormi, apelezi fie la alcool, fie la somnifere, care însă nu-ţi induc somnul, ci doar te sedează. Asta inhibă unele dintre procesele neuronale care au loc în timpul consolidării şi recuperării memoriei 23)Why do we sleep?„, prelegere ţinută de Russel Foster la TED în iunie 2013. Cum s-ar spune, ce-ai luat pe pere ai dat pe mere.

Prea mult somn

Îmi pare rău să-ţi spulber visele tocmai acum când erai pornit să dormi pe rupte. Studiile arată că prea mult somn are acelaşi efect defavorabil pentru ten ca şi prea puţin somn. Somnul în exces duce la deteriorarea celulelor 24)The Truth about Beauty Sleep” de Stephanie Watson, articol publicat în WebMD.

Penelope Cruz dormind

Nu şi dacă eşti Penelope Cruz, care dezvăluie că tenul ei radios şi frumuseţea impecabilă se datorează celor 15 ore de somn zilnic 25)Is too much sleep be bad for you?” de Roger Dobson, articol publicat în Daily Mail. Ce să zic? Poţi să leneveşti 15 ore în pat visând la frumuseţea actriţei sau poţi să te trezeşti la realitate şi să consideri fie că ea este excepţia care confirmă regula, fie că trebuie să mai fie şi altceva la mijloc decât somnul în exces.

De-ar avea de pierdut numai aspectul fizic, poate că am da frumuseţea pe lene, însă prea mult somn zi de zi duce la o serie de complicaţii, printre care durerile de cap şi de spate sunt printre cele mai uşoare 26)Physical Side Effects of Oversleeping„, articol publicat în WebMD.

Prin urmare, dacă te scoli după mai mult de 9 ore tot obosit, inapetent, lipsit de vlagă, sfatul specialiştilor este fie să-ţi reduci programul de somn la 7-8 ore (presupunând că ceasul tău biologic nu e dereglat), fie să consulţi un doctor, pentru a vedea dacă în spatele acestei hipersomnii nu se ascunde vreo problemă medicală serioasă.

Desigur, sunt şi situaţii ocazionale în care somnul prelungit este necesar. Oamenii de ştiinţă au arătat că două ore de somn în plus reduc durerea mai eficient decât un analgezic. Această observaţie, aplicată la rezultatul unui alt studiu, a dus la concluzia că, în cazul oamenilor obosiţi, sensibilitatea la durere poate fi consecinţa unui somn necorespunzător 27)Extra sleep can be more effective than painkillers„, articol publicat în The Telegraph pe 1 decembrie 2012.

A trage un pui de somn – o necesitate şi o artă

Flaming June

Unii cercetători ai somnului susţin că întreruperea programului de lucru cu scurte reprize de aţipeală ar fi benefic atât pentru organism, cât şi pentru creşterea productivităţii la locul de muncă. Dr. D.F. Dinges a arătat că vigilenţa şi eficienţa cresc după un pui de somn, lucru care poate face uneori diferenţa între viaţă şi moarte, dacă e vorba de o profesie de mare răspundere.

Însă puiul de somn nu se ia la întâmplare (oricând, oricum şi oricât), altfel rişti să te trezeşti ameţit sau să te alegi cu o insomnie pe timpul nopţii. E bine să ţii cont de un set de reguli care te ajută să extragi maximum de beneficii din moţăiala de după-masă.

Fiindcă siesta solicită condiţii de odihnă bune şi un mediu social care o agreează ca obicei de viaţă, acest demers sănătos ar putea deveni dificil de practicat în societăţile moderne. În SUA, sunt deja companii care au decis să înlocuiască pauza de cafea cu o pauză de moţăit, punând la dispoziţia celor care vor să tragă un pui de somn cabine speciale de dormit. O cafea bună nu creşte productivitatea muncitorilor aşa cum o face un pui de somn, iar lucrul acesta cântăreşte semnificativ în ecuaţia profitului 28)Good sleep, good learning, good life” de Dr. Piotr Wozniak, articol publicat în Super Memo în mai 2012.

Thomas Edison trăgând un pui de somn în laborator

O minte primenită e mai creativă, iar mari personalităţi, precum Albert Einstein, Thomas Edison, Napoleon, Winston Churchill şi J.F. Kennedy înţelegeau acest lucru.

Parlamentari japonezi în inemuri

În societatea niponă, cei cu statut superior practică inemuri, care înseamnă „a dormi în timp ce eşti prezent”. Sus-puşii japonezi nu se sfiesc să tragă un pui de somn în timpul întrunirilor importante, dacă aşa le vine, iar acest lucru este apreciat ca un semn al asiduităţii cu care muncesc. Moţăitul se face în poziţie verticală, ceea ce sugerează implicarea socială. Însă nu toată lumea poate practica inemuri, deoarece legile nescrise îl fac permisibil numai celor mai de sus sau celor mai de jos pe scara socială. În plus, această tehnică presupune un echilibru unic între profesionalism şi relaxare, pe care nu oricine îl poate dobândi 29)Culture Shock: Sleeping on the Job” de Jacob Holster, articol publicat în Continental Machinery Movers pe 8 martie 2013.

În concluzie, nu ezita să tragi un pui de somn de 10-20 de minute, dacă programul îţi permite. Vei vedea că nu numai mintea ta are de câştigat, ci şi corpul tău. Să tragi un pui de somn e un lucru inteligent, pentru că somnul, folosit cu inteligenţă, te face mai inteligent!

Cum ne afectează somnul personalitatea

Ai auzit şi tu de expresia „a te scula cu fundul în sus”. Toată ziua eşti iritat, morocănos, arţăgos. Prin urmare, nici la activităţile zilnice nu te poţi concentra şi totul pare să-ţi meargă de-a-ndoaselea. Seara, tragi concluzia că ai avut o zi proastă, dar nici prin gând nu-ţi trece că, de fapt, ai dormit puţin şi prost.

Pe termen lung, somnul insuficient şi de proastă calitate (dezordonat, neliniştit, întrerupt) degradează în mod progresiv starea de spirit şi nivelul de activitate. În mod normal, pentru a compensa oboseala, intervine surmenajul, şi fără să vrei devii obraznic sau agitat, deprimat şi necomunicativ.

Lucrul acesta e mai uşor de observat în noaptea de duminică spre luni, când ştii că trebuie să te trezeşti pentru a merge la serviciu. Toată noaptea te foieşti, chinuit de insomnie. La acest rezultat a ajuns un studiu britanic aplicat unui grup de 3.500 de angajaţi hotelieri. De asemenea, cercetările au arătat că până la 23 de milioane de salariaţi britanici afirmă că stresul legat de activitatea de la serviciu, inclusiv de relaţiile profesionale, le răpesc în fiecare noapte cam o oră de somn.

Doctorul Neil Stanley, expert în somn la Norfolk and Norwich University Hospital, e de părere că această „insomnie” săptămânală ar putea fi combătută prin păstrarea şi în week-end a aceluiaşi ritm de culcare şi trezire, fără lenevirile de dimineaţă şi fără nopţile înjumătăţite sau pierdute la sfârşit de săptămână 30)Sunday ‘worst sleep’ of the week„, articol publicat de BBC News.

În plus, activitatea mentală în zilele libere îţi va ţine creierul în relanti, iar activitatea fizică îţi va menţine corpul în formă, fără întrerupere.

Trezirea

La polul opus, un om odihnit nu este doar un om sănătos, vesel şi binevoitor, ci şi o persoană capabilă de o gândire mai abstractă, de rezolvare a problemelor, cu o memorie bună şi o mai fină coordonare motrice 31)What Your Sleeping Style Says About You„, articol publicat în WebMd.

Dintr-o altă perspectivă, s-a constatat că cei care dorm mai puţin tind a fi energici şi eficienţi, în timp ce aceia care dorm mai mult sunt depresivi, anxioşi şi critici. De asemenea, cele două categorii de indivizi se diferenţiază între ele şi prin calitatea trebuinţelor: cei care dorm puţin au trebuinţe înalte, pe când cei care dorm mult au trebuinţe joase, primare 32)Introducere în psihologie” de Mielu Zlate, carte publicată de Casa de editură şi presă „Şansa” în 1994.

Somnul – faţa nevăzută a existenţei

În concluzie, oricine ai fi, oricum ai fi şi de oriunde ai fi, un lucru e sigur: ai nevoie de somn. În cazul în care stilul tău de viaţă ţi-a adus o oarecare tulburare de somn, chiar insomnie, e util să găseşti o metodă de a adormi.

Orice ai alege, nu număra oi (mai ales dacă eşti un gestionar care tocmai a primit o decizie de inventariere), fiindcă de departe este cea mai ineficientă metodă studiată. Dar nici n-am să fiu atât de insensibilă ca să-ţi propun metoda anticilor romani, anume să-ţi masezi tălpile cu seu de hârciog sau să-ţi freci dinţii cu ceară din urechea unui câine 33)A doua carte a ignoranţei” de John Lloyd şi John Mitchinson, carte publicată la Editura Nemira în 2011.

Din punctul meu de vedere, decât să cauţi o metodă de a adormi rapid, mai bine te pregăteşti pentru somn cu ceva timp înainte de a te băga în aşternuturi. Creierul tău nu este un întrerupător electric. Nevoia naturală de somn nu te seceră pur şi simplu, creierul îţi trimite semnale treptat care să faciliteze trecerea la odihnă.

Nu e nevoie de ritualuri complicate, ci doar de un program şi o rutină personală, care să te desprindă încet-încet de activităţile zilei, să te pregătească să intri singur-singurel într-o altă stare fiziologică, necesară recuperării.

Gravură de Jan Saenredam

Pentru strămoşii noştri din era pre-industrială lucrurile erau mai simple, fiindcă ritmul lor era guvernat de legile naturii. Odată cu căderea serii, nu prea mai erau multe de făcut, mai ales în nopţile lungi de iarnă. Aşadar, somnul lor era bi-fazic: dormeau 3-4 ore la începutul nopţii, urmau 1-2 ore de veghe, apoi a doua repriză de somn până la ivirea zorilor.

În timpul în care stăteau treji se ridicau din pat, mergeau la toaletă, citeau la lumina lumânării, discutau cu membrii familiei, se rugau, meditau sau făceau amor… Da, făceau amor. Gurile (am vrut să spun sursele) bogate spun că acest timp era cel mai bun pentru sex, nu la sfârşitul unei zile obositoare de muncă. După un somnic bun, şi fără graba că a început ziua fără ei, oamenii erau mai bucuroşi de hârjoană şi o „făceau mai bine” 34)The myth of the eight-hour sleep” de Stephanie Hegarty, articol publicat de BBC News pe 22 februarie 2012.

Odată cu apariţia iluminatului stradal şi a socializării pe timp de noapte, plăcerile simple ale oamenilor se pare că s-au complicat din ce în ce mai mult…

„Somnul e divin. Veneraţi-l!”

Cine are timp de somn?!

De câte ori somnul te-a luat prin surprindere, te-a furat literalmente din toiul activităţii tale, în timp ce te uitai la un film de noapte, butonai laptop-ul, întins pe pat, încă puţin înainte de culcare, sau trăgeai tare să termini proiectul pentru a doua zi? Şi de câte ori a doua zi dimineaţă te-ai simţit frustrat fie că ai pierdut deznodământul, fie că nu ţi-ai terminat lucrarea?

De câte ori te-ai întors acasă noaptea târziu de la întâlnirea cu prietenii sau de la schimbul 2 şi ai sărit, frânt de oboseală, direct în pat, cu aceeaşi resemnare cu care dai pe gât un antinevralgic când te ia durerea de cap?

Nu mai trăim pe vremea strămoşilor noştri, dependenţi întru totul de natură. Avem tehnologia cu care să transformăm ziua în noapte şi noaptea în zi. Nu mai depindem de cântatul cocoşilor ca să ne trezească în zori, avem alarme capabile să ne scoale la orice secundă. Aproape orice treabă poate fi făcută noaptea la fel de bine ca şi ziua, mulţumită electricităţii.

Din păcate, iluminatul electric nu ne-a adus şi iluminarea spirituală, altfel ne-am fi dat seama că ceasul nostru biologic ticăie după un ritm ancestral, fără să ţină cont de ritmul social ameţitor în care l-am azvârlit. Ne-am fi dat seama că somnul, la fel ca şi starea de veghe, este cealaltă parte a existenţei noastre, şi fără un somn sănătos nu putem vorbi de o viaţă sănătoasă.

„Somnul e divin. Veneraţi-l!” a spus scriitorul Jim Butche. Subscriu la această opinie şi adaug: Daţi-i Cezarului (starea de veghe) ce-i al Cezarului, şi lui Dumnezeu (somnului) ce-i al lui Dumnezeu. Eu aşa fac în fiecare noapte: închid ochii şi-i ofer lui Dumnezeu ziua care a trecut – o încâlceală de dorinţe, nevoi, realizări, greşeli, tensiuni şi plăceri. Iar El îmi dă în schimbul zilei de ieri, prin somn, o zi nou-nouţă…

Silvia Velea
Articol scris exclusiv pentru Miratico de Silvia Velea
Silvia Velea este o scriitoare fascinată de frumuseţea vieţii.

Sugestii pentru continuare:
Somn bun
7 feluri în care poţi avea un somn mai odihnitor
O listă de sugestii, cu explicaţiile necesare, pentru ca somnul să-ţi fie mai bun, fără griji pentru insomnii
love
8 beneficii majore pentru sănătate când iubeşti (depinde cum!)
Dragostea e un sentiment grozav, dar nu doar atât - îţi influenţează starea de sănătate, mai ales dacă o faci cum trebuie
food
Ce nu ştiai despre cele 7 macroelemente din organismul tău
Un ghid pe înţelesul tuturor despre substanţele din organismul uman care au un rol surprinzător de important pentru sănătate

Referinţe

Referinţe
1 Types and Stages of Sleep: Non-REM (NREM) Sleep” de Luc Mastin, articol publicat în How Sleep Works
2 Sleep„în Encyclopædia Britannica
3 Sleep: A Comprehensive Handbook” de Teofilo L. Lee-Chiong, carte publicată de John Wiley & Sons în 2006
4, 13 The Secrets of Sleep” de D.T. Max, articol publicat în National Geographic în mai 2010
5, 20, 21, 23 Why do we sleep?„, prelegere ţinută de Russel Foster la TED în iunie 2013
6 Why Do We Sleep? Energy Conservation” de Luc Mastin, articol publicat în How Sleep Works
7 Sleep is the Price the Brain Pays for Learning„, articol publicat în UW Health
8, 10 What is Sleep?„, articol publicat de American Sleep Association
9, 12, 32 Introducere în psihologie” de Mielu Zlate, carte publicată de Casa de editură şi presă „Şansa” în 1994
11 Fragmented sleep ‘harms memory’„, articol publicat de BBC News
14 Sleeping on it – how REM sleep boosts creative problem-solving” de Ed Yong, articol publicat în DiscoverMagazine pe 10 iunie 2009
15 Dream sleep takes sting out of painful memories” de Yasmin Anwar, articol publicat în Berkeley News pe 23 noiembrie 2011
16 How Much Sleep Do We Need?” de Luc Mastin, articol publicat în How Sleep Works
17 Rare Genetic Mutation Lets Some People Function with Less Sleep” de Katherine Harmon , articol publicat în Scientific American pe 13 august 2009
18 The ABCC9 of sleep: A genetic factor regulates how long we sleep„, articol publicat în Science Daily pe 25 noiembrie 2011
19 What is the Connection Between Cortisol and Sleep?” de Erin J. Hill, articol publicat în wiseGEEK
22 The Effects of Sleep Deprivation on the Body” de Ann Pietrangelo, articol publicat în Healthline pe 19 august 2014
24 The Truth about Beauty Sleep” de Stephanie Watson, articol publicat în WebMD
25 Is too much sleep be bad for you?” de Roger Dobson, articol publicat în Daily Mail
26 Physical Side Effects of Oversleeping„, articol publicat în WebMD
27 Extra sleep can be more effective than painkillers„, articol publicat în The Telegraph pe 1 decembrie 2012
28 Good sleep, good learning, good life” de Dr. Piotr Wozniak, articol publicat în Super Memo în mai 2012
29 Culture Shock: Sleeping on the Job” de Jacob Holster, articol publicat în Continental Machinery Movers pe 8 martie 2013
30 Sunday ‘worst sleep’ of the week„, articol publicat de BBC News
31 What Your Sleeping Style Says About You„, articol publicat în WebMd
33 A doua carte a ignoranţei” de John Lloyd şi John Mitchinson, carte publicată la Editura Nemira în 2011
34 The myth of the eight-hour sleep” de Stephanie Hegarty, articol publicat de BBC News pe 22 februarie 2012

Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:

Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!

La ce te gândeşti înainte de culcare?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *