Zbot

7 animale care şi-au împlinit visul de a zbura (Nu sunt păsări!)

Cel care va învăţa să zboare într-o bună zi, mai întâi trebuie să înveţe cum să se ridice şi să meargă şi să alerge şi să se caţere şi să danseze; nu poate învăţa din zbor cum să zboare.



Lumea e plină de vietăţi surprinzătoare, de la plante cu forme spectaculoase până la animale cu obiceiuri ieşite din comun. Dacă ţi-ai petrece fiecare zi încercând să afli câte ceva despre ele, sigur nu te-ai plictisi.

Îţi propun să laşi deoparte pozele cu pisicuţe simpatice (care oricum îţi ies în cale când te plimbi de pe un site pe altul fără un scop anume) şi să afli câte ceva despre nişte zburătoare neobişnuite.

Vrei să-mi spui că ştii deja care sunt creaturile zburătoare?! Cu toţii ne gândim în primul rând la păsări. Dar nu e nimic neobişnuit la o pasăre care zboară. Nici o insectă care zboară nu te lasă cu gura căscată. Există însă vieţuitoare pe care le poţi vedea prin aer, deşi nu te-ai aştepta să facă asta. Crezi că locul lor e în apă, pe pământ sau cel mult cocoţate într-un copac. Dar ele şi-au dorit să zboare. Nu le opreşte ceea ce crezi tu. Despre ele o să-ţi povestesc acum.


  1. Calmari zburători

    Calmarul e acea moluscă marină asemănătoare cu caracatiţa, care atunci când ajunge în farfuria cuiva, îi provoacă plăceri nebănuite. De ce? Pentru că toţi cei care o încearcă sunt foarte încântaţi de gustul ei.

    Nu o să-ţi spun acum că vreunui calmar i-au crescut vreodată aripi şi pene şi şi-a luat zborul printre păsărelele cântătoare din copaci. Când vorbesc despre zborul calmarilor, mă refer la capacitatea anumitor specii (cel puţin 15 1)Ommastrephidae” în Wikipedia) de a se deplasa prin aer, deasupra apei, în salturi lungi de până la 55 de metri şi înălţimi de până la 6 metri 2)”New observations on airborne jet propulsion (flight) in squid, with a review of previous reports” – studiu realizat de Silvia Maciá, Michael P. Robinson, Paul Craze, Robert Dalton şi James D. Thomas, publicat în Journal Molluscan Studies în 2004. E modul lor de a „fugi” sau, mai bine zis, de a „zbura” din calea prădătorilor.

    Cum fac asta, mai exact? Se folosesc de sistemul de propulsie care le ajută să se deplaseze şi în apă. Acumulează apă în cavitatea corpului şi apoi o eliberează sub forma unui jet 3)Oceanic squid do fly” – studiu ştiinţific realizat de K. Muramatsu, J. Yamamoto, T. Abe, K. Sekiguchi, N. Hoshi şi Y. Sakurai, publicat în Marine Biology, numărul din mai 20134)Can Squid Fly?: Answers to a host of fascinating questions about the sea and sea life” de Tony Rice, carte publicată de Adlard Coles în 2013.

    Ai încercat vreodată să dai drumul la maximum la un robinet de care era legat un furtun? Ai vazut cum se deplasa furtunul singur? Cam aşa funcţionează şi mişcarea calmarului zburător în apă şi apoi deasupra acesteia.

    Pentru că au trupuri musculoase, calmarii pot să „străpungă” fără probleme suprafaţa apei şi să ajungă în aer. De acolo continuă să elimine apa acumulată şi reuşesc astfel să învingă într-o anumită măsură gravitaţia. Aşa se face că un calmar zburător poate să ajungă la 6 metri deasupra apei şi apoi să planeze zeci de metri. Însă e drept că nu poate să rămână în aer mai mult de câteva secunde.

    Ommastrephes bartramii

    Pentru calmari e mai obositoare deplasarea în apă decât deplasarea deasupra apei, fiindcă le consumă mai multă energie 5)Squid rocket science: How squid launch into air” – studiu ştiinţific realizat de Ron O’Dor, Julia Stewart, William Gilly, John Payne, Teresa Cerveira Borges şi Tierney Thys, publicat în Deep Sea Research Part II: Topical Studies in Oceanography pe 15 octombrie 2013. Totuşi, calmarii zburători nu vor să se dea mari cu abilitatea lor neobişnuită, aşa că zboară mai mult noaptea, când nu îi vede nimeni. Poate se tem de pescari. Sau poate vor ca ăsta să fie micul lor secret.

    Extrem de rar au fost surprinşi într-o filmare. Iată o astfel de raritate:

    S-au inspirat şi oamenii din asta. Sistemul se numeşte Flyboard:

    E grozav! Dar pun pariu că până şi campionul mondial Stéphane Prayas şi-ar dori să o facă având libertatea calmarului zburător.

  2. Peşti zburători

    Poate îţi aminteşti scena din „Viaţa lui Pi”. Oriunde i-ai fi văzut, pun pariu că tot ţi se par de poveste. Ştiu că nu-ţi vine să crezi, dar nici măcar nu sunt vreo mare raritate. Există circa 64 de specii de peşti zburători, răspândite în toate oceanele. Alcătuiesc familia Exocoetidae. Aceşti peşti pot să se ridice deasupra apei la înălţimi de 1,2 metri şi să planeze în aer pe distanţe între 15 şi 92 de metri. Dacă vântul este bun, pot parcurge chiar şi 400 de metri într-o singură planare 6)Wing design and scaling of flying fish with regard to flight performance” – studiu ştiinţific realizat de F.E. Fish, publicat în Journal of Zoology, numărul din iulie 1990!

    Să nu uităm că vorbim despre peşti. Oricât de bine şi-ar dezvolta abilităţile de zbor, nu pot trăi mult timp afară din apă. Cea mai de durată planare cunoscută a fost înregistrată de pe un feribot: 45 de secunde 7)Fast flying fish glides by ferry” – material publicat de BBC pe 20 mai 2008.

    E uimitor să vezi asemenea peşti „în acţiune”. Îşi mişcă înotătoarele pectorale într-un mod foarte asemănător cu aripile păsărilor.

    Sunt peşti mici sau de mărime medie. Cei mai mari au o lungime de 45 de centimetri, dar majoritatea nu depăşesc 30 de centimetri.

    Înotătoarele lor pectorale sunt mai lungi decât la speciile obişnuite de peşti, formând două aripi. Unii peşti zburători au şi înotătoarele pelviene alungite, motiv pentru care mai sunt numiţi şi peşti cu patru aripi.

    Exocoetidae

    Ca să se poată ridica deasupra apei, peştii zburători îşi măresc viteza cu care se deplasează în apă până la 60 km/h. Corpul lor are o formă asemănătoare unei torpile, ceea ce le ajută să se înalţe deasupra apei. Cât timp se află în aer, îşi iau avânt lovind din când în când suprafaţa apei cu coada. Se folosesc de curenţii de aer de deasupra apei ca să-şi menţină plutirea.

    Ca şi calmarii zburători, aceşti peşti o iau pe deasupra apei ca să scape de prădători – adică de peştii mai mari, precum tonul sau macroul. Spre deosebire de calmari, consumă multă energie ca să se deplaseze în aer. E mai greu să-ţi iei zborul din apă decât de pe uscat. Dacă n-ar fi fost aşa, mai multe vieţuitoare marine şi-ar fi luat zborul până acum.

  3. Lilieci

    Ştie toată lumea că liliecii zboară. E un fapt atât de banal, încât nici nu te-ai gândit prea mult la asta. Şi totuşi, e cumva neobişnuit:

    Liliecii sunt singurele mamifere care chiar zboară.

    Când spun asta, mă refer la zbor în adevăratul sens al cuvântului. Se deplasează în aer prin bătăi din aripi. O pot face pe distanţe lungi, fără să aibă nevoie de condiţii speciale. Ca păsările zburătoare.

    Însă repet: liliecii sunt mamifere. De fapt, ei nu dau din aripi, ci din… mâini. Chiar au degete, exact ca tine. Doar că lor li se fâlfâie cu folos.

    Liliecii sunt fiinţe neobişnuite şi din alte motive. Unele specii se hrănesc cu sânge. Sunt singurele mamifere care o fac.

    Deja te gândeşti la vampiri? La umanoizii din poveştile de groază sau la liliecii despre care tocmai ţi-am spus? Sunt înnebuniţi după puţin sânge proaspăt, aşa că nu-i de mirare că li se spune la fel. Orice scriitor ar specula ideea, transformând aceste animale în personaje fantasmagorice. Dar adevărul este că atunci când liliecii care vor sânge au fost descoperiţi în America de Sud, poveştile cu vampiri circulau în folclor de multe sute de ani. Aşadar, liliacul a fost denumit după personaj şi nu invers. Apoi liliacul a intrat, firesc, în poveste. Dă bine de Halloween.

    Liliac vampir
    Vampiriţă

    Totuşi, liliecii vampiri nu sar să-ţi sugă sângele din beregată, cum ai crede. Ciupesc discret câte un cerb sau bovină, ca să nu-şi dea seama, apoi ling sângele. Se pot da şi la oameni care dorm, dar ciupitura lor nu e periculoasă în sine (exceptând cazul când animalul e turbat) 8)Vampire bat” în Encyclopædia Britannica.

    Despre aceste animale circulă tot felul de poveşti desprinse parcă din filmele de groază. Au puţină legătură cu realitatea. Liliecii nu fac rău oamenilor, ba pot chiar să le facă bine. Din saliva liliacului vampir se extrage un anticoagulant care îmbunătăţeşte circulaţia sângelui la cardiaci şi la persoanele care au trecut printr-un accident vascular cerebral.

    Nu toţi liliecii au astfel de preferinţe culinare. Majoritatea preferă flori, nectar şi polen (sunt chiar vitali pentru polenizarea unei specii de floarea pasiunii), insecte şi fructe.

    Liliecii sunt animale nocturne. Pot zbura chiar şi 50 de kilometri într-o noapte. Se odihnesc în peşteri, în mine, în hambare, în copaci şi în alte locuri în care se pot adăposti de vremea rea şi de prădători. Dorm cu capul în jos, ţinându-se cu ghearele de o creangă de copac sau de acoperişul adăpostului pe care şi l-au ales 9)Facts About Bats de Alina Bradford, articol publicat în Live Science pe 8 august 2014.

    Fiind sociabili, liliecii trăiesc în colonii. De obicei, câteva sute. Uneori, mai mulţi. Cea mai mare colonie se află în Peştera Bracken din Texas – „doar” 20 de milioane de lilieci 10)Bats in Question: The Smithsonian Answer Book” de Don E. Wilson, carte publicată de Smithsonian Books în 1997. Imaginează-ţi cum e când ies în zbor după mâncare!

    Liliecii au simţul văzului slab dezvoltat, dar nu sunt orbi. Totuşi, prin întuneric e mai bine să nu te bazezi doar pe văz. Mai ales dacă zbori. Liliecii percep distanţa la care se află obiectele de ei prin ecolocaţie. Scot sunete puternice şi îşi dau seama cât de departe sunt obstacolele în funcţie de ecou. Tot aşa pot detecta şi hrana. Aud din zbor unde e mâncarea. („Dragă, am auzit de un pom fructifer delicios. Ce zici, ieşim în seara asta?”) Spre deosebire de oameni, liliecii nu ţipă pentru că sunt isterici. Țipă cu folos!

    În lume există între 900 şi 1200 de specii de lilieci – depinde pe cine întrebi. Nu doar că sunt într-o mulţime de varietăţi, dar sunt şi incredibil de mulţi: o cincime din toate mamiferele lumii 11)Facts About Bats de Alina Bradford, articol publicat în Live Science pe 8 august 2014!

    Aşa cum păsările au reprezentanţi de dimensiuni impresionante, nici liliecii nu se lasă mai prejos. Chiar dacă de regulă sunt animale mici, unele specii nu respectă regula.

    Cei mai mari lilieci sunt vulpile zburătoare. Prin unele părţi li se spune câini zburători. Cred că deja îţi e clar cam cât sunt de mari. Există mai multe specii, cu diferite caracteristici. Cele mai mari exemplare ajung la lungimi de 40 de centimetri şi îşi deschid aripile până la 1,8 metri 12)Endangered Bats” de Bobbie Kalman şi Kristina Lundblad, carte publicată de Crabtree Publishing Company în 2006! Cam cât o pasăre de pradă. Numai că păsările de pradă sunt solitare, pe când liliecilor le place în grup. Vulpile zburătoare trăiesc în colonii cu mii de exemplare. Chiar şi 20.000 13)”Pteropus vampyrus” – studiu ştiinţific realizat de Thomas H. Kunz şi Deborah P. Jones, publicat în Mammalian Species pe 12 mai 2000!

    Dacă trăieşti în sud-estul Asiei sau în Australia, când se lasă noaptea, e posibil să vezi aşa ceva:

    Un fel de „Păsările” lui Alfred Hitchcock, dar cu lilieci. Ce zici, ar fi trebuit să modifice scenariul?

    Dacă te-am băgat în sperieţi, să te liniştesc: liliecii mari nu mănâncă decât fructe. Sunt mai cuminţi ca o pisicuţă.

  4. Lemuri zburători

    Lemuri care zboară – nu-i aşa că sună uluitor? Chiar e adevărat că îi poţi vedea prin aer. Doar că nu sunt lemuri şi nu zboară.

    Li se mai spune şi colugo. Seamănă într-o anumită măsură cu lemurii, dar nu sunt înrudiţi cu aceştia. Şi par să zboare ca liliecii, dar nu au aripi ca aceştia. Aşa se face că au ajuns să fie numiţi lemuri zburători.

    Trăiesc în sud-estul Asiei. Se descurcă foarte bine prin copaci şi preferă viaţa de noapte, ceea ce face să nu fie foarte cunoscuţi.

    Pe spate au un fel de „păturică”, numită patagiu. Este prinsă de gât şi de vârfurile picioarelor. Patagiul este ceea ce formează aripile liliecilor – de aici şi asemănarea 14)Patagium” în Wikipedia.

    Când sar dintr-un copac în altul, lemurii zburători îşi întind „păturica”, devenind ca un zmeu. Astfel pot plana suficient de mult, până să se prindă de alt copac.

    Colugo
    Lemur volans

    Apropo, ai văzut vreodată un wingsuit?

    Dacă despre un om cu wingsuit poţi spune că zboară, atunci poţi spune şi despre lemurii zburători că o fac.

  5. Veveriţe zburătoare

    Veveriţele sunt adorabile şi le ştie toată lumea. Dacă ai văzut veveriţe albe sau negre, ţi-ai zis că nu există nimic mai bizar în ceea ce priveşte simpaticele animăluţe. Dar de veveriţe zburătoare ce zici?

    Mintea ta deja încearcă să-şi dea seama cum poate zbura o veveriţă. Este vorba despre o tehnică specială. Uite:

    Nu m-am putut abţine. Să revenim la lucruri serioase.

    Există vreo 43 de specii de veveriţe zburătoare, numite ştiinţific Pteromyinae. Trăiesc în aproape toate pădurile tropicale din lume, dar şi în medii arctice sau temperate 15)Flying squirrel” în Encyclopædia Britannica.

    O veveriţă zburătoare arată ca un hamster peste care a trecut un fier de călcat. Asta când sare dintr-un copac în altul şi îşi întinde membranele care leagă membrele anterioare de cele posterioare. Când stă liniştită pe un trunchi de copac sau pe o creangă nu arată foarte diferit de alte rozătoare cu blană.

    Practic, face acelaşi lucru ca lemurii zburători. Numai că patagiul este acoperit cu blăniţă, ceea ce îl face mai puţin evident.

    Veveriţele zburătoare pot să planeze în aer vreo 45 de metri, fără să atingă nimic. Chiar dacă nu e uzual, se cunoaşte un caz în care o veveriţă zburătoare a planat 450 de metri 16)Rats, Bats, and Xenarthrans” de John P. Rafferty, carte publicată de Rosen Education Service în 201117)Flying Squirrels” de Marcia Zappa, carte publicată de Big Buddy Books în 2015!

    În timpul zborului, poate chiar să-şi controleze direcţia cu membrele. Iar la final, coada o ajută să se fixeze pe trunchiul copacului.

    Veveriţele zburătoare sunt animale de noapte omnivore. Au prădători peste tot în lume. Trebuie să se ferească de pisicile domestice, de câini, de vulpi, de unele păsări de pradă şi de şerpi.

  6. Șoareci zburători

    Șoarecele zburător (Acrobates pygmaeus) este varianta mini a veveriţei zburătoare.

    Acest şoricel este unul dintre cele mai mici mamifere care pot să planeze. Are o lungime a corpului de 6-8 centimetri, o coadă de 7-8 centimetri, nu depăşeşte 15 grame şi trăieşte doar în Australia 18)Feathertail glider (Acrobates pygmaeus)” în Wildscreen Arkive.

    Deşi are un patagiu foarte mic, acest marsupial minuscul poate să planeze pe distanţe de peste 30 de metri. Cum reuşeşte? Îl ajută firele de păr lungi care măresc suprafaţa patagiului şi coada plată, cu fire de păr aşezate pe părţile laterale, ca puful pe o pană.

    Aşa cum îi spune şi numele, şoarecele zburător e un adevărat acrobat. Când vor să vadă un spectacol de circ, celelalte animale nu trebuie decât să-l privească în timp ce face tot felul de rotaţii în aer înainte să se aşeze pe creanga potrivită. Poate chiar să înconjoare trunchiul unui copac de câteva ori înainte să se aşeze pe el, făcând spirale în aer, aşa că prădătorii ameţesc doar uitându-se la el.

    Pe lângă faptul că planează ca nimeni altul, şoarecele zburător e şi un bun căţărător. Poate chiar să se urce pe un geam vertical, oricât ar fi de înalt. Această abilitate se datorează formei membrelor şi secreţiilor de la nivelul lor, care îl ajută să se prindă de trunchiurile fine ale unor arbori precum eucaliptul şi să se oprească din zbor pe orice doreşte, după giumbuşlucurile prin aer.

    Şoarece zburător

  7. Broaşte zburătoare

    Nu s-or transforma ele în prinţi dacă le pupi, dar tot fac ceva interesant: zboară.

    Cum ajunge o broască în zbor?! Asta ar fi o posibilitate:

    Dacă zburătoarea aia o fi luat steroizi. Dar evoluţia găseşte căi naturale.

    Numeroase specii de broască şi-au dezvoltat capacitatea de a plana. Cea mai mare este broasca zburătoare a lui Wallace (Rhacophorus nigropalmatus). Are cam 10 centimetri. Trăieşte în pădurile tropicale din Malaezia şi din insulele Borneo.

    Broască zburătoare

    Are degetele de la membrele superioare şi inferioare unite prin membrane care iau forma unor evantaie atunci când sare dintr-un copac în altul sau de pe o creangă pe alta. Cu degetele răsfirate, reuşeşte să controleze aerul în timpul săriturilor. Poate să planeze astfel 15 metri sau chiar mai mult. După un zbor poate să ajungă în siguranţă şi pe pământ, dar aici nu coboară decât ca să se împerecheze şi să depună ouă. În rest, stă în copaci şi se hrăneşte cu insecte.

    Broasca zburătoare a lui Wallace este de un verde luminos, cu degete galbene, membrane negre si abdomen alb. Pare un personaj de desene animate. E chiar drăguţă. (Mai ales dacă îşi încheie zborul pe capul tău.)

Ana Dăogaru
Articol scris exclusiv pentru Miratico de Ana Dăogaru
Ana Dăogaru a descoperit plăcerea scrisului în copilărie şi a transformat-o în pasiune.
Articol scris în colaborare cu Lucian Velea
Lucian Velea este fondatorul site-ului Miratico şi al multor alte proiecte online.

Sugestii pentru continuare:
pterosaur
Reptile zburătoare, din străfundurile istoriei până în zilele noastre
O prezentare bine ilustrată a celor mai uimitori pterozauri, dar nu numai (surprizele sunt la sfârşit!)
birds
Cele mai impresionante păsări care există
O incursiune printre valorile maxime la care pot ajunge diferite păsări, ca deschidere a aripilor, lungime, greutate, viteză etc.
eagle
Stăpânii cerului - cele mai mari zburătoare de pradă
O incursiune printre cele mai mari şi puternice păsări de pradă, dar nu numai! (cu fotografii şi filmări excelente)

Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:

Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!

Referinţe   [ + ]

1. Ommastrephidae” în Wikipedia
2. ”New observations on airborne jet propulsion (flight) in squid, with a review of previous reports” – studiu realizat de Silvia Maciá, Michael P. Robinson, Paul Craze, Robert Dalton şi James D. Thomas, publicat în Journal Molluscan Studies în 2004
3. Oceanic squid do fly” – studiu ştiinţific realizat de K. Muramatsu, J. Yamamoto, T. Abe, K. Sekiguchi, N. Hoshi şi Y. Sakurai, publicat în Marine Biology, numărul din mai 2013
4. Can Squid Fly?: Answers to a host of fascinating questions about the sea and sea life” de Tony Rice, carte publicată de Adlard Coles în 2013
5. Squid rocket science: How squid launch into air” – studiu ştiinţific realizat de Ron O’Dor, Julia Stewart, William Gilly, John Payne, Teresa Cerveira Borges şi Tierney Thys, publicat în Deep Sea Research Part II: Topical Studies in Oceanography pe 15 octombrie 2013
6. Wing design and scaling of flying fish with regard to flight performance” – studiu ştiinţific realizat de F.E. Fish, publicat în Journal of Zoology, numărul din iulie 1990
7. Fast flying fish glides by ferry” – material publicat de BBC pe 20 mai 2008
8. Vampire bat” în Encyclopædia Britannica
9, 11. Facts About Bats de Alina Bradford, articol publicat în Live Science pe 8 august 2014
10. Bats in Question: The Smithsonian Answer Book” de Don E. Wilson, carte publicată de Smithsonian Books în 1997
12. Endangered Bats” de Bobbie Kalman şi Kristina Lundblad, carte publicată de Crabtree Publishing Company în 2006
13. ”Pteropus vampyrus” – studiu ştiinţific realizat de Thomas H. Kunz şi Deborah P. Jones, publicat în Mammalian Species pe 12 mai 2000
14. Patagium” în Wikipedia
15. Flying squirrel” în Encyclopædia Britannica
16. Rats, Bats, and Xenarthrans” de John P. Rafferty, carte publicată de Rosen Education Service în 2011
17. Flying Squirrels” de Marcia Zappa, carte publicată de Big Buddy Books în 2015
18. Feathertail glider (Acrobates pygmaeus)” în Wildscreen Arkive

Care animal zburător te impresionează cel mai mult?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *