Carnavalul de la Rio – cea mai mare petrecere a Lumii

Brazilia nu este ceea ce vezi, ci ceea ce simţi. Odată ce ai petrecut ceva timp aici – o săptămână, două săptămâni – prinzi vibraţia. Este cu adevărat îmbătătoare.



Vecinii tăi îţi fac scandal pentru o petrecere de o noapte şi 20 de persoane îmbrăcate decent.

În timpul ăsta, undeva în lume există o petrecere care durează patru zile, adună milioane de oameni, sufletele petrecerii sunt aproape dezbrăcate şi, totuşi, nimeni nu bate nici în ţeavă, nici în uşă. Despre ce e vorba? Marele carnaval de la Rio de Janeiro, petrecere organizată anual.

Ce se întâmplă cu acei vecini care vor să doarmă? În cazul de faţă, pleacă din oraş. (Serios!)

Cui şi cum i-a venit ideea unui chef colosal?

Se pare că brazilienii s-au născut petrecăreţi, pentru că, la puţin timp după apariţia lor ca popor, a apărut şi carnavalul brazilian.

De prin dicţionare
Cuvântul „carnaval” îşi are originea în italienescul „carnevale”, format din expresia latinească „carnem levāre”, care înseamnă „renunţare la carne”. Aşadar, prin definiţie, un carnaval este o sărbătoare de Lăsatul Secului, nu oricând.
PinterestTwitter

„Strămoşul” acestui festival a fost Entrudo, o sărbătoare portugheză ce avea loc chiar înainte de Postul Paştelui. Se marca Lăsatul Secului printr-o tradiţie. În acea perioadă, nu era nici vorbă de samba, costumaţii sau parade fastuoase. Pe atunci, oamenii sărbătoreau aruncând cu apă şi noroi unii într-alţii – un fel de „hai să ne facem de cap acum, că în Post nu se mai poate”. Îţi poţi închipui cam ce distracţie era să-ţi vezi neamurile şi vecinii uzi leoarcă, plini de noroi şi cu zâmbetul pe buze? Noroc că asta se întâmpla vara, sub arşiţa soarelui! Pentru că da, în emisfera sudică e vară în această perioadă a anului.

Pe la 1600, imigranţii portughezi au adus tradiţia în Colonii, fără să aibă nici cea mai vagă idee ce turnură vor lua lucrurile. Sărbătoarea a prins în multe locuri din Brazilia, transformându-se peste ani în Carnavalul Brazilian din zilele noastre. Însă nicăieri nu s-a ajuns la cotele uluitoare ale Carnavalului din Rio de Janeiro. Prima atestare a acestuia datează tocmai din 1723 1)113 Festivals to Attend Before You Die” de Herbert Howard, carte publicată în 2015 – şi chiar dacă atunci nu era mare lucru, acum e faimos în toată lumea!

În 1840 a apărut prima sărbătoare bine organizată 2)The Prehistory of Samba: Carnival Dancing in Rio de Janeiro, 1840-1917” de John Charles Chasteen, studiu publicat în Journal of Latin American Studies în februarie 1996. Pesemne s-au săturat de atâta debandadă, astfel încât bătaia cu noroi a fost înlocuită cu un bal mascat liniştit, unde se dansa polka şi vals, după moda europeană.

Versiunea actuală a primit un prim impuls de la un cizmar cu chef de show-uri ad-hoc, pe nume José Nogueira de Azevedo. La scurt timp după apariţia balurilor, el a avut ideea să facă parade cu familia şi prietenii, antrenându-i şi pe alţii pe traseu 3)Carnival (Holidays and Celebrations)” de Daniel Shafto, carte publicată de Chelsea House Pub în 2009.

Se pare că ideea, a prins foarte bine, pentru că în 1855 a început şi „lumea bună” să participe la parade. Dar cum nu se amestecau cu „prostimea”, aceştia veneau în somptuoase care alegorice şi îmbrăcaţi în costume luxoase 4)Rio de Janeiro: Urban Life Through the Eyes of the City” de Beatriz Jaguaribe, carte publicată de Routledge în 2014. Fudulia s-a transformat repede în competiţie. Aşa au apărut Grandes Sociedades (Marile Societăţi) – cluburi care îşi propuneau să facă cea mai tare paradă! Ai văzut la meciurile de fotbal câtă pasiune pun brazilienii cât vine vorba de competiţie. Îţi dai seama că nu scăpa nimeni. La paradă participa întreaga înaltă societate, în frunte cu împăratul.

Între 1870 şi 1950, măştile şi costumele de carnaval au cunoscut o mare popularitate. Fiecare participant încerca să fie mai cu moţ. Măcar un travesti, dacă altceva era prea costisitor.

Oare în ce te-ai costuma?!

Carnaval pe ritmuri de samba

1917
este anul în care s-au auzit public pentru prima dată ritmurile de samba
PinterestTwitter

Ce mai lipsea pentru ca evenimentul să devină carnavalul din zilele noastre? Samba! Dansul nărăvaş a apărut în 1917. De la ce îi vine numele? Nu se ştie sigur, dar există o teorie care spune că denumirea se trage dintr-o limbă africană, vorbită pe teritoriul Nigeriei.

În 1928 au apărut „şcolile de samba”. Prima s-a înfiinţat Deixa Falar 5)Almanaque do samba: a história do samba, o que ouvir, o que ler, onde curtir” de André Diniz, carte publicată în 20066)CultureShock! Brazil: A Survival Guide to Customs and Etiquette” de Volker Poelzl, carte publicată de Graphic Arts Center Publishing Company în 2006, urmată la foarte scurt timp de Mangueira – devenită apoi una dintre cele mai renumite şcoli. Iar dacă „şcoală” te duce cu gândul la învăţătură, nicio grijă! Aici nu vei învăţa decât cum se te distrezi în stil brazilian. Şcolile de samba sunt nişte cluburi care dispun de spaţiul necesar pentru ca un grup de oameni să danseze samba. Sunt mai degrabă asemănătoare cu asociaţiile sportive. Aşa că dacă te gândeai să te apuci de un sport, iată o idee: Samba!

La începuturi, pentru mai bine de 30 de ani, acest dans a fost considerat ca aparţinând oamenilor din clasele de jos. Abia în anii ’60-’70, odată cu revoluţia culturală şi curentul hippy, samba a devenit populară printre cei din clasa de mijloc şi oamenii bogaţi.

Totodată, femeile frumoase (dar nu numai!) şi-au expus din ce în ce mai mult formele apetisante. Fiecare şcoală de samba scoate la înaintare cea mai atrăgătoare reprezentantă. Are rolul de Rainha de Bateria (Regina Percuţioniştilor) şi este chiar în fruntea „armatei” care ţine ritmul. Mai există şi Regina Carnavalului, aleasă cu câteva luni înainte prin scoaterea postului la concurs (unul care stârneşte multe pasiuni). Şi mai sunt câteva regine şi prinţese, că deh, nici monarhia nu mai e ce-a fost. Oricum, orice braziliancă mai arătoasă (plus câţiva brazilieni) visează să devină o reginuţă cât de mică la Marele Carnaval.

Spune drept: abia aşteptai să ajung la partea asta! Când auzi de Carnavalul de la Rio, este unul dintre primele lucruri la care te gândeşti – femei superbe dansând samba!

Ce se ascunde în spatele costumelor dansatorilor?

În fiecare an există dansatoare cu nişte ornamente atât de mari încât ai senzaţia că sunt fluturi şi se pregătesc să-şi ia zborul. Cel puţin în cazul tinerelor, ţinutele par uneori doar nişte firicele de aţă înnodate în puncte cheie.

De fapt, ele ascund o muncă foarte laborioasă. Pentru a fi create, e nevoie de mii şi mii de ore de muncă din partea câtorva sute de oameni, anual. Partea confecţionată din materiale obişnuite poate fi cusută la maşină şi durează relativ puţin. Distracţia apare când toate acele mărgele, pene şi paiete trebuie aplicate manual exact acolo unde a precizat designerul. Sună palpitant, nu? Acum gândeşte-te că, în timp ce lucrezi cu mare atenţie, îţi suflă în ceafă un coordonator. Apoi, după ce ţi-ai dat sufletul să-ţi termini treaba la timp, apare cineva ce-ţi va privi opera de artă cu un ochi suspicios de soacră. Acela este inspectorul de calitate.

Oare în trecut cu ce se îmbrăcau oamenii la carnaval? Cele de pe vremea portughezilor erau hainele de zi cu zi, doar că îmbibate de apă şi murdare cu noroi. În perioada primelor parade, de la „Marile Societăţi” încoace, vestimentaţia consta doar din pălării şi cele mai elegante haine pe care le avea omul acasă, fără a le face vreo modificare. Apoi a urmat perioada clasicelor costume de carnaval, în special travesti.

Dansatoare înaripată pe Sambadrom

În prezent, o parte din ţinutele dansatorilor sunt atât de sumare încât uneori te întrebi de ce le mai poartă. Sunt mai multe motive pentru care par intrate la apă:

  • căldura sufocantă din februarie, în Brazilia
  • când dansezi ore întregi, te încălzeşti zdravăn
  • libertatea de mişcare şi punerea în evidenţă a paşilor de samba
Dansatoare la Carnavalul de la Rio de Janeiro

Cum de nu a protestat nimeni împotriva defilării atât de sumar îmbrăcat? Spre bucuria foştilor şi actualilor participanţi, micşorarea hainelor pentru carnaval nu a întâmpinat nicio obiecţie din partea celorlalţi, societatea braziliană fiind cunoscută pentru libertinajul său.

Însă nu toate costumaţiile actuale sunt sumare. De fapt, o mare parte a celor care fac parte din paradă sunt oameni obişnuiţi, care doar defilează la pas, fără mult dans. Sunt îmbrăcaţi tematic, elegant, susţinând cu mândrie o anumită şcoală de samba. Nu e musai să fii sexy pentru asta. Important e să vrei să te bucuri de viaţă. Toată lumea e binevenită!

Scaune rulante defilând pe Sambadrom

Desfăşurare de forţe ca la răzbel

Festivalul de la Rio de Janeiro este o petrecere nebună ce ţine timp de patru zile. În fiecare an, începe sâmbătă şi se termină marţi, pentru că de miercuri începe Postul Paştelui. La fel şi tu: în fiecare an, de sâmbătă până marţi, te miri cum de nu îi potoleşte cineva pe cheflii de la Rio.

Pe de altă pate, pune-te în locul brazilianului de rând. Să dansezi şi să bei patru zile devine groaznic de plictisitor. Deci o petrecere de asemenea anvergură este împărţită pe evenimente. Dintre toate, cel mai important este parada de pe Sambadrom. La defilare participă cele mai importante şcoli de samba, într-o aprigă competiţie. Fiecare şcoală îşi alege câte o temă şi un fir narativ, încercând să impresioneze cât mai mult.

Creativitatea este la ea acasă în Carnavalul de la Rio

Evident, Carnavalul de la Rio nu (mai) este o sărbătoare de inspiraţie religioasă. Însă apar adesea simboluri creştine în defilare: Fecioara Maria, participanţi costumaţi în călugăriţe sau cardinali etc. La scurtă distanţă de forme senzuale şi dansuri incitante. Totul vegheat de impunătoarea statuie a lui Hristos, de pe vârful muntelui Corcovada.

La urma urmei, tot acest amestec de sacru şi profan nu este decât întreaga lume concentrată în câteva minute.

Parada Cardinalilor

Sambadrome Marquês de Sapucaí (cum e denumit oficial) este mare cât un bulevard. A fost construit în 1984 şi are impresionanta lungime de 700 de metri 7)Sambadrome Marquês de Sapucaí” în Wikipedia. Tribunele pot găzdui 90.000 de spectatori – şi cu greu găseşti un loc, deşi cel mai ieftin costă cam cât un salariu minim pe economie.

Dacă ai un buget mai redus, poţi sta în nişte gradene ca cele de pe stadioanele de fotbal. Diferite zone au preţuri diferite. Există şi varianta în care, pentru un cost mai ridicat, poţi avea un balcon doar al tău, din care să priveşti confortabil parada.

Sambadrome Marquês de Sapucaí

Ai idee cât de mult durează pregătirile?! Ele încep cu multe luni înainte. Pentru foarte mulţi localnici, este cea mai pasionantă activitate de peste an.

În metropolă sunt aproape 200 de şcoli de samba. Toate ar vrea să participe pe Sambadrom, dar ar fi imposibil. Sunt împărţite în grupe valorice (cam cum sunt diviziile în sporturile pe echipe). Carnavalul e cea importantă competiţie, la care participă doar Grupa A şi Grupa Specială.

Exuberanţă la Carnavalul de la Rio de Janeiro

Criteriile de selecţie au legătură cu muzica, dansurile, costumele şi tema aleasă de fiecare şcoală. Este o mare onoare să dansezi la acest festival brazilian, de aceea se cheltuiesc sume incredibile pentru costume, care alegorice şi alte pregătiri. Cu toate acestea, majoritatea celor care dansează sunt oameni săraci, din stratul inferior al societăţii, care sunt aduşi cu miile şi îmbrăcaţi adecvat de fiecare şcoală de samba pentru a face mai impresionantă desfăşurarea de forţe.

După ce ai aflat de aceste cheltuieli, probabil înţelegi de ce se plăteşte bilet pe Sambadrom şi de ce costă atât de mult.

Parada de pe Sambadrom

Ştii ce e mai tare decât să priveşti parada din tribună? Să faci parte din paradă! Da, oricine vrea să simtă carnavalul la maximum, poate contacta din timp o şcoală de samba participantă. Şi te vor primi. Numai că spre deosebire de oamenii lor, va trebui să-ţi plăteşti costumul. O nimica toată: undeva între 150 şi 400 de euro. Ideal ar fi să înveţi şi nişte versuri, dar la banii ăştia nu se supără nimeni dacă doar dai din buze ca peştele.

Ritualul de început al carnavalului te va amuza teribil. Primarul îi înmânează o cheie uriaşă, făcută din aur şi argint, Regelui Gras. Acest rege gras, simbol al bunăstării, dă startul la petrecere.

Ca turist, vezi un show năucitor. Însă pentru localnici, competiţia e la fel de importantă. Se jurizează, se fac calcule… Aşa emoţii mai găseşti doar pe Stadionul Maracanã, tot din Rio!

Distracţie mare la Carnavalul de la Rio

Întreaga paradă de pe Sambadrom durează aproximativ 10 ore. În fiecare… noapte. (Da, e ca la nuntă.) Şase şcoli de samba au alocate câte o oră şi jumătate pentru a-i impresiona pe spectatori. Dacă nu-ţi ies orele la socoteală, gândeşte-te că mai sunt şi pauze între.

Ultima zi este de gală: primele 5 clasate din Grupa Specială, dar şi prima clasată din Grupa A îşi mai prezintă încă o dată spectacolul pe Sambadrom. Să rămână în memorie măcar până data viitoare!

Car alegoric cu îngeri pe Sambadrom

Surprizele care-i aşteaptă pe turişti

Eşti atât de petrecăreţ încât prietenii te trimit la carnavalul de la Rio şi tot nu cred că te vei sătura de petreceri? S-ar putea ca ei să se înşele şi tu să ai parte de nişte surprize.

Dacă marea „bătălie” dintre şcolile de samba nu te coafează prea mult, poţi încerca vestitele blocos, nişte petreceri ce au loc pe străzile oraşului. Ele sunt ceva mai family-friendly, pentru că participanţii au costume ce îi acoperă mai mult. Partea frumoasă este că te poţi număra şi tu printre ei, dacă ai un costum de carnaval. Nici măcar nu trebuie să-l cari de acasă, îl poţi închiria de acolo.

Distracţie în costume de carnaval

Cum găseşti petrecerile în stradă? N-ar trebui să fie prea greu. E suficient să iei oraşul la picior şi dai de una. De exemplu, în 2012 au fost 425 de astfel de petreceri stradale. Majoritatea au o participare rezonabilă, dar pot ajunge la dimensiuni colosale, cu milioane de petrecăreţi la un loc 8)Rio’s 2012 Carnival in Numbers: Daily” de Sarah de Sainte Croix, articol publicat în The Rio Times pe 28 februarie 2012. Nici nu îţi poţi închipui aşa ceva!

De fapt, mai greu e să nu dai de blocos. Ca să tragi un pui de somn în linişte. Pentru că oricât ţi-ar plăcea petrecerea, la un moment dat tot îţi pică ochii-n gură de oboseală. Sunt de înţeles şi localnicii care, când vine Carnavalul, pleacă din oraş în toate zările.

Petrecere în stradă la Rio

Rio este un mare oraş al distracţiei. Se pare că până şi fondatorii au fost distraţi. În 1502, fix de Anul Nou, exploratorii portughezi au ajuns în Golful Guanabara. Au crezut că acest golf este estuarul unui mare râu. Fiind de 1 ianuarie, au denumit locul „Rio de Janeiro”, care înseamnă „Râul lui Ianuarie” în portugheză. Numai că pe acolo nu e nici urmă de râu. Probabil că exploratorii care ar fi trebuit să verifice existenţa râului au preferat să facă plajă. Poţi să-i condamni?!

Dar uite că a fost o greşeală premonitorie: acum curg râuri de oameni prin aceste locuri.

Carnavalul de la Rio în cifre

Andreea Ioviţă
Articol scris exclusiv pentru Miratico de Andreea Ioviţă
Andreea Ioviţă are multe realizări în arta scrisului, de la crearea unui blog care a ajuns la TV până la publicarea unei cărţi pentru motocicliste.

Sugestii pentru continuare:
Rio de Janeiro
Rio de Janeiro - privit altfel, fără Carnaval şi Olimpiadă
Multe lucruri puţin cunoscute şi surprinzător de interesante despre metropola braziliană, de la începuturi până în prezent
Mark Twain Hawaii
Mark Twain - stand-up comedy despre Hawaii
Prelegerea plină de umor ironic pe care celebrul scriitor a spus-o de numeroase ori în faţa unui public care râdea în hohote
Elveţia - o ţară mică cu ciudăţenii mari (cât muntele)
Cele mai spectaculoase informaţii despre Elveţia, prezentate distractiv, dar bine documentate, cu ilustraţii pe măsură

Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:

Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!

Referinţe   [ + ]

1. 113 Festivals to Attend Before You Die” de Herbert Howard, carte publicată în 2015
2. The Prehistory of Samba: Carnival Dancing in Rio de Janeiro, 1840-1917” de John Charles Chasteen, studiu publicat în Journal of Latin American Studies în februarie 1996
3. Carnival (Holidays and Celebrations)” de Daniel Shafto, carte publicată de Chelsea House Pub în 2009
4. Rio de Janeiro: Urban Life Through the Eyes of the City” de Beatriz Jaguaribe, carte publicată de Routledge în 2014
5. Almanaque do samba: a história do samba, o que ouvir, o que ler, onde curtir” de André Diniz, carte publicată în 2006
6. CultureShock! Brazil: A Survival Guide to Customs and Etiquette” de Volker Poelzl, carte publicată de Graphic Arts Center Publishing Company în 2006
7. Sambadrome Marquês de Sapucaí” în Wikipedia
8, 9. Rio’s 2012 Carnival in Numbers: Daily” de Sarah de Sainte Croix, articol publicat în The Rio Times pe 28 februarie 2012

Care este cea mai tare petrecere la care ai participat?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *