Albert Einstein – 21 de feluri în care nu îl cunoşti

…de haine, nu purta ciorapi… Şi cu toate astea, era un cuceritor, într-o societate care ţinea la etichetă. Sau poate tocmai pentru că nu ţinea la etichetă – era un „rebel”, ieşea în evidenţă. Arma sa era vioara. Cânta la ceaiuri, iar multe doamne şi domnişoare erau extaziate ascultându-l. Adăugăm şi firea prietenoasă, tot timpul cu un spirit de glumă, cu replici savuroase. Plus personalitatea puternică. Pericol public. Despre aventurile sale se ştie câte ceva din scrisorile rămase 8)”Einstein’s theory of fiity” de Roger Highfield, articol publicat în The Telegraph pe 11 iulie 2006 . Prima soţie, Mileva, era mai…

7 feluri în care poţi avea un somn mai odihnitor

…propriile preferinţe. Trebuie să te documentezi, eventual să testezi câteva saltele în magazin. Respectul pentru întuneric E greu să aţipeşti cu lumina în ochi. Când dormi, lumina are un rol important. Mai bine zis, lipsa ei. Animalul ancestral din tine ştie că există un ciclu noapte-zi şi că trebuie să doarmă când e întuneric. Chiar dacă ţi-ai trăit întreaga viaţă cu lumină la o apăsare de buton, asta nu înseamnă nimic pe lângă milioanele de ani care ţi-au rafinat codul genetic. Lumina din dormitor trebuie să fie cât mai redusă. Dacă vine lumină de afară, atunci jaluzelele sau draperiile trebuie…

Kim Ung-yong – dovada că există ceva mai bun decât să fii un geniu

…inteligenţă). Şi uite aşa s-a răspândit în toată lumea. De-a lungul timpului, cercetătorii au dezvoltat teste IQ pentru a crea un fel de scală cu care să măsoare la ce nivel îţi şade inteligenţa. (Deja simţi cum ţi se ridică creierul pe vârfuri?) Eroul povestirii noastre, coreeanul Kim Ung-yong, a ieşit din scală! Iată cam pe unde sunt gradaţiile instrumentului: Există câteva clasificări ale scorurilor IQ. Clasificarea Wechsler pune pe tine etichetă de „om normal” dacă obţii între 90 şi 109. O deşteptăciune mare este între 120 şi 129, iar 130 și peste te etichetează ca „dotat”. Sub 90 începe…

Lumea e plină de culori – dar ştii câte?

…precum cele din apă, dar în două planuri: electric, respectiv magnetic. Pentru că lumina este alcătuită din unde electromagnetice, pe când valurile din apă sunt unde mecanice. Nu te ameţesc acum cu toate diferenţele dintre ele. Important este că lumina este alcătuită din unde, la frecvenţe incomparabil mai mari decât une mecanice. Creierul n-are atâta viteză de procesare ca să-şi poată da seama cum arată o undă electromagnetică în timp real. Oricât ţi-ai concentra atenţia, frecvenţa este atât de mare, încât n-ai nicio şansă să observi ceva. (De fapt, creierul uman nici măcar nu-şi poate imagina cum arată lumina în…

Cincizeci de umbre ale lui… Gri (cât o carte, dar online şi gratuit)

…instant. Creierul bagă în seamă mai greu ceea ce este gri. Iar o explicaţie este aceasta: nu e asociat în mod clar cu vreun lucru. Pentru creierul uman, un criteriu de selecţie pentru „important” este dacă poate fi etichetat rapid cu diferite asocieri 2)”The Color Gray” – articol scris de Eugene Arenhaus . În plus, griul este perceput mai degrabă ca un efect al umbrelor şi luminozităţii. Chiar şi când ochii văd ceva gri, creierul va încerca să-l interpreteze ca alb, negru sau orice altceva. Doar când nu mai poate s-o dea cotită, va recunoaşte: „Bine, fie, e gri.” Gradibus…