În lumina potrivită, la momentul potrivit, totul este extraordinar.
Ştiinţa a descoperit numeroase metode de a obţine levitaţia. Dar chiar şi când înţelegi cum se întâmplă, e uluitoare. Şi atunci te întrebi: De ce nu o vedem mai des?
Asta s-a întrebat şi Simon Morris. Aşa că şi-a făcut un ţel în viaţă din a aduce levitaţia în viaţa ta. Cum? Stai să vezi…
Pe această pagină:
Cine este Simon Morris?
Un nume destul de comun, dar un om aparte.
În copilărie, a citit o poveste despre un covor zburător. Ştii cum făceam şi noi când eram mici: ne aşezam în fund pe covor, eventual ne încleştam mâinile pe marginea ridicată, şi deja zburam (cu ochii închişi, ca să se vadă mai bine). Pentru Simon, aceasta era o joacă preferată, care i-a rămas în amintire.
Când avea 16 ani, visa să aibă un hoverboard. Ştii, un fel de skateboard care levitează. Nu că ar fi fost singurul! Toată puştimea care a văzut „Back to the Future Part II” visa asta. Doar că lui i s-a pus pata. Tare.
De atunci, numai la levitaţie i-a stat gândul. Şi-a tot bătut capul cum să facă un hoverboard. I-a ieşit doar un prototip pe care nu poate sta. Alţii i-au luat-o înainte. Dar asta nu înseamnă că a pierdut timpul degeaba.
Simon Morris trăieşte în Stockholm. Printre blonde superbe. (Scuze, m-a furat gândul.)
Nu este preocupat doar de ştiinţă, ci şi de artă. Ştii ce se întâmplă când se combină două pasiuni diferite? Ceva inedit.
Pick-upul cu discuri plutitoare
Tot experimentând cu levitaţia, lui Simon Morris i-a venit idea să vadă cum ar levita nişte discuri de pick-up.
Este destul de interesant tehnic, pentru că un disc de acest fel nu e o plăcuţă de grafit pirolitic, care levitează uşor. Este necesar un câmp magnetic puternic, obţinut cu electromagneţi. Mai ales că ridicarea e destul de mare – poate băga mâna pe sub discuri în timp ce levitează.
Ca să fie treaba completă, i-a adaptat un cap de redare. E drept, nu redă cu adevărat ce se află pe discuri. Din cauza faptului că rotirea discului nu e precisă, acul nu poate sta în contact. Totuşi, adaptarea redă ceva.
Este un experiment artistic, care pe visători îi duce cu imaginaţia undeva în viitor.
Nike şi levitaţia merg bine împreună
Joaca asta cu levitaţia este interesantă, dar totuşi… Ceva mai util?
Ei bine, Simon Morris a găsit spectaculoasă levitaţia pentru scopuri publicitare. Şi ce putea fi mai potrivit decât Nike Air Max?
Cei de la Nike au găsit ideea suficient de interesantă, încât să-i facă o comandă pentru un pantof care pluteşte în aer. Ba au mai adăugat şi o minge.
Flyte – becul care levitează… aprins!
Dacă nici asta nu te convinge că levitaţia îşi poate găsi loc în viaţa ta, atunci nimic nu o va face!
Un bec aprins care levitează sună simplu de înţeles. Şi totuşi trebuie să vezi ca să crezi că există!
Spune drept: ai fi zis vreodată că o amărâtă de veioză te poate lăsa cu gura căscată?!
Îţi fac cunoştinţă cu Flyte.
Ştii să schimbi un bec? O să-mi spui că e floare la ureche.
Totuşi, l-ai lăsa pe copilul tău să o facă? Vezi, nu mai pare atât de simplu. Trebuie să-ţi iei nişte măsuri de siguranţă, să ai grijă cum îl înfiletezi etc.
Cu Flyte, să schimbi becul e o joacă de copii. S-ar putea chiar să faci o obsesie din asta: pune becul, scoate becul…
Pluteşte frumos. Dar dacă dai peste bec?! Sau dacă apare o pană de curent, adio levitaţie!
Nu trebuie să-ţi faci prea multe griji. Simon Morris s-a gândit şi la asta: becul este incasabil.
Ca orice veioză, Flyte trebuie să aibă o modalitate de a aprinde şi de a stinge lumina. Unde o fi butonul? Na, că nu-i!
Uite cum trebuie să faci…
Elegant, nu-i aşa? O atingere a bazei şi magia se întâmplă.
Ca şi lumânările, Flyte este o sursă de lumină care aduce şi o emoţie în aer. Poate de la reamintirea subtilă că există ceva mai mult decât putem vedea. Forţele invizibile care ţin lumea într-o ordine pe care noi, oamenii, abia începem să o înţelegem, ni se relevă „prin gaura cheii”.
Cum se poate aşa ceva?!
Mă simt ca unul dintre cei care dau de gol trucurile iluzioniştilor. Aşa că te înţeleg dacă vrei să sari secţiunea asta. (Ca şi cum te-ai putea abţine să citeşti mai departe.)
Poate că Simon Morris ţi se pare un geniu al ştiinţei. Poţi spune că un bec aprins care levitează e ceva al naibii de sofisticat.
Aşa o fi. Doar că el nu a inventat tehnologia folosită de Flyte.
Să le luăm pe rând:
- Becurile cu LED sunt pe piaţă din anii 1970. Nu mai miră pe nimeni. Consumul redus de energie le face potrivite pentru dispozitive alimentate fără fir.
- Oricât de incredibil ţi s-ar părea, transmiterea energiei electrice fără fir este cunoscută de peste un secol. Nikola Tesla se juca cu asta încă din 1891 1)”Wireless Power 32 Success Secrets – 32 Most Asked Questions on Wireless Power – What You Need to Know” de Nancy Horne, carte publicată de Emereo Publishing în 20142)”Experiments with Alternate Currents of Very High Frequency and Their Application to Methods of Artificial Illumination” – prelegere susţinută de Nikola Tesla la American Inst. of Electrical Engineers, Columbia College, New York, pe 20 mai 1891. Există chiar mai multe metode: inducție directă (cea mai folosită), inducție cu rezonanță magnetică, radiație electromagnetică sub formă de microunde sau lasere etc. Deja sunt pe piaţă dispozitive prin care se încarcă fără fir telefoane, laptopuri şi alte aparate dotate pentru această facilitate. De fapt, baza de la Flyte poate alimenta orice dispozitiv compatibil – dai becul la o parte şi îţi pui mobilul la încărcat.
- Şi pentru comutatoarele prin atingere există mai multe soluţii. Flyte are un comutator capacitiv, care detectează atingerea oricărui obiect conductiv, de obicei degetul. Principiul este acelaşi ca la majoritatea ecranelor tactile, doar că acolo sunt foarte multe astfel de comutatoare, puse într-o matrice.
- Nici levitaţia magnetică nu este ceva nou. În acest caz nu se pot folosi magneţi naturali, pentru că becul şi receptorul de energie sunt prea grele. Cum baza de la Flyte oricum se bagă în priză, această problemă se rezolvă cu electromagneţi care au suficientă forţă de împingere în sus, dar asigură şi stabilitatea.
Parcă te aud cum zici: „Păi, ce merit are Simon Morris?! Şi eu puteam să fac asta!”
Sigur că puteai. Doar că n-ai făcut-o.
Multe lucruri ar fi putut fi făcute de alţii decât cei care le-au făcut pentru prima dată. Dar tocmai aici este sclipirea de geniu: să observi ce ar vrea oamenii şi să pui cap la cap mai multe idei pentru a le îndeplini dorinţa. Chiar să o faci, nu doar să te gândeşti la asta.
Simon Morris este un foarte bun designer. A creat un concept spectaculos. Chiar dacă această primă variantă nu este perfectă, conceptul poate face istorie.
Vreau şi eu!
Producţia de serie nu a început încă. Şi ar fi putut nici să nu înceapă prea curând, pentru că pe Simon Morris nu îl dau banii afară din casă.
Ce face omul modern când crede că are o idee grozavă, dar nu are şi resursele financiare ca să o pună în practică? Apelează la crowdfunding. „Finanţare democratică”, la nivel mondial.
Prin campania de pe Kickstarter, Simon Morris a sperat să strângă 80.000 de dolari. Doar că multora le-a plăcut la nebunie ideea – aşa că a primit peste jumătate de milion de dolari! Nu-i rău deloc pentru o veioză…
Flyte are deocamdată două modele de bază, din mai multe tipuri de lemn. Dar dacă cererea ia amploare, ar fi de mirare ca modelele să nu se diversifice.
Ce urmează?
Desigur, prioritatea lui Simon Morris este începerea producţiei pentru Flyte. Este ceea ce şi-a dorit, dar are şi multe promisiuni de onorat.
Însă acesta este doar un prim pas. Are în plan şi alte produse bazate pe levitaţie, pe care încă nu le-a dezvăluit.
La cât de entuziastă a fost reacţia multora, are toate motivele să-şi dezvolte ideile. Un astfel de „culoar” nu trebuie ratat.
Tânărul Simon a avut un vis. Părea science-fiction. Acum devine realitate. Pentru că a crezut cu stăruinţă în el.
O trecere în revistă, uşor de înţeles şi cu demonstraţii video, a tuturor modalităţilor cunoscute prin care levitaţia poate fi obţinută
Povestea unei invenţii revoluţionare pentru apicultură şi a modului spectaculos în care şi-a găsit finanţarea
Referinţe
| ↑1 | ”Wireless Power 32 Success Secrets – 32 Most Asked Questions on Wireless Power – What You Need to Know” de Nancy Horne, carte publicată de Emereo Publishing în 2014 |
|---|---|
| ↑2 | ”Experiments with Alternate Currents of Very High Frequency and Their Application to Methods of Artificial Illumination” – prelegere susţinută de Nikola Tesla la American Inst. of Electrical Engineers, Columbia College, New York, pe 20 mai 1891 |
Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:
Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!