Lars Andersen

Lars Andersen – 20 de feluri în care zbârnâie arcul mai ceva ca Legolas

Ţinteşte soarele şi probabil nu-l vei nimeri; dar săgeata ta va zbura mult mai sus decât dacă ai ţinti un obiect la acelaşi nivel cu tine.


Filmele adolescenţilor sunt pline de lasere şi alte ciudăţenii care se lipesc de tine, trec prin cele mai tari blindaje, îţi schimbă structura moleculară sau îţi transformă creierul în gelatină.

Legolas

Dar într-o zi, pe ecrane a apărut o poveste din timpuri fantastice. Un inel, al cărui purtător căpăta puteri malefice, trebuia distrus. „Stăpânul inelelor” a fost o trilogie care a rupt monotonia şi sunt sigur că a plăcut tuturor: copii, adulţi, vârstnici. Mulţi au ieşit din sală îndrăgostiţi de frumoasa elfă, alţii râzând de haiosul pitic, dar cred că cei mai mulţi au ajuns acasă şi au visat în acea noapte cum zburau săgeţile din arcul lui Legolas, elful cel tânăr, chipeş şi extrem de îndemânatec în luptă. Legolas trăgea săgeţile ca nimeni altul. Trăgea aproape şi la distanţă. Trăgea din fuga calului, din alergare pe jos, din săritură. Trăgea în toate felurile, atingând ţinte multiple. Fără greş.

Sunt sigur că te-ai întrebat dacă un om normal ar putea ajunge la astfel de performanţe. Răspunsul este aici.

Poartă un nume danez: Lars Andersen. Legolas al zilelor noastre, om în carne şi oase, nu un caracter ficţional. Trage cu arcul într-un stil care l-ar face să fie acceptat în orice „frăţie a inelului” – în ideea în care eroii din nemaipomenitele poveşti ale lui Tolkien ar apărea vreodată în timpurile noastre. (Oricum, noi îi aşteptăm, sunt atât de multe inele malefice de distrus.)


Cine este Lars Andersen?

Gravid de Lars Andersen

Născut în 1964, Lars Andersen este un pictor danez, chiar unul foarte apreciat. Pe lângă studiile obişnuite în domeniu, a fost discipolul marelui artist danez Otto Frello 1)Otto Frello” de Wikipedia. A avut numeroase expoziţii personale şi de grup, atât în galerii de artă, cât şi în muzee. Activitatea sa a fost remarcată în dese rânduri de ziare şi televiziune. Cam tot ce îşi poate dori un artist vizual.

Însă Lars Andersen mânuieşte săgeata chiar mai spectaculos decât penelul. Pentru că este un arcaş modern, cu abilităţi uluitoare. Mai ceva ca în visele eroice.

pensulă-săgeată

Cum a început povestea arcaşului

Mai ţii minte jocurile copilăriei, în care – costumaţi în cavaleri şi domniţe (fie şi numai cu o păturică) – prindeau viaţă cele mai grozave poveşti? Ei bine, prin Statele Unite, nordul Europei, dar şi prin alte părţi ale lumii, joaca asta a fost dusă la un nivel superior, mai organizat 2)Leaving Mundania: Inside the Transformative World of Live Action Role-Playing Games” de Lizzie Stark, carte publicată de Chicago Review Press în 2012. Poartă denumirea LARP (live action role play). Este pentru copii de toate vârstele – că doar nu o să-ţi oprească cheful de joacă nişte ani în plus!

LARP pe tema mitologiei scandinave

Aceste spectacole, simulări de bătălii medievale, sunt foarte populare în Danemarca. După unele estimări, circa 100.000 de danezi participă la astfel de activităţi. Doar fotbalul şi handbalul sunt mai populare 3)Magic Kingdom: Why Live-Action Role Playing is one of Denmark’s Most Popular Pastimes” de Nathan Thornburgh, articol publicat în revista Time pe 20 iulie 2012. În aceste simulări de lupte apar fiinţe fantastice desprinse din poveştile nordice. De acolo de unde a apărut şi Legolas, desigur.

Imediat după ce a participat la un astfel de eveniment în 2003, Lars Andersen a început să se antreneze cu prietenul său, Peter Vorbeck, insistând asupra unui stil mult mai spectaculos de tragere cu arcul. Pe când toţi ceilalţi trăgeau de pe loc sau cel mult călărind un cal, cei doi au început să tragă în ţinte în mişcare.

Desigur, toate acestea se făceau în condiţii de siguranţă, folosind săgeţi cu vârful moale. Totuşi, au reuşit să intre în atmosfera timpurilor trecute şi să se simtă ca arcaşii din vechime. Încântaţi, au început să se antreneze din ce în ce mai intens. Iar rezultatele n-au întârziat să apară!

Lars Andersen la antrenament

Arcuri şi săgeţi

Arcaşul nostru trage cu mai multe feluri de arcuri: atât standard, cât şi modificate. Unul dintre arcuri a fost modificat special de către Falco, un renumit producător de arcuri şi accesorii pentru arcaşi. Lars Andersen s-a implicat profund în perfecţionarea arcurilor pe care le foloseşte.

Dar să nu uităm de săgeţi. După cum bănuiţi, sunt făcute chiar de Lars, cizelate la milimetru şi la gram, pentru a ajunge exact la ţintă. Deoarece şi ţinta este, uneori, de ordinul milimetrilor şi gramelor.

În câte feluri poate trage Lars Andersen cu arcul?

În mai multe feluri decât ţi-ai putea imagina!

Fie că îţi plac filmele western, poveştile fantastice, ori îmbinările inedite de clasic şi futurism în format ştiinţifico-fantastic, sunt sigur că s-ar putea adăuga noi şi noi secvenţe spectaculoase de luptă. Scenariştii s-au întrecut întotdeauna în a găsi alte „faze tari”, care să-l facă pe spectator să exclame de mirare.

Stimaţi scenarişti şi regizori, iată câteva idei noi pentru secvenţele de luptă!

  1. 10 săgeţi trase în mai puţin de 5 secunde

    Lars Andersen trage cel puţin de două ori mai rapid decât competitorii lui. În 2012 a revendicat titlul de cel mai rapid arcaş. Poate trage săgeată după săgeată, atât de repede, încât trebuie să nu clipeşti ca să vezi cum pleacă una câte una. Un inamic real nu ar avea timp nici să se mire de ce tovarăşii săi cad în jur ca seceraţi.

    Spre deosebire de filmele în care aveai timp să suni din corn retragerea, să tragi de frâu şi să-ţi întorci calul pentru a o lua la goană prin pădure, dacă ai avea de-a face cu danezul nostru, totul s-ar termina în câteva secunde. Trage mai repede chiar şi decât Legolas – fără efecte speciale!

    Arcul lui Lars pare pistol automat. Prima dată crezi că e cineva filmat şi redat cu viteză mărită. La ceilalţi se poate vedea cu ochiul liber cum iau săgeată din tolbă, o aşază şi trag. Pentru Lars trebuie să pui pe pauză sau slow-motion.

  2. Ţinte rotitoare

    Dacă la ţintă fixă ţi se pare prea banal, Lars Andersen poate trage şi în ţinte rotative. La fel de repede!

  3. Rapid şi la distanţă

    Nici distanţa nu e o problemă pentru Lars Andersen. Nimereşte un obiectiv la 69 de metri. De 3 ori într-o secundă şi jumătate!

  4. Pe câmpul de luptă

    Lars Andersen ar fi spaima duşmanilor în orice bătălie. Ar cădea unul câte unul sub săgeţile lui. Aşa cum cădeau şi când începea să tragă Legolas în „Stăpânul inelelor” sau „Hobitul”.

  5. Tragere din săritură

    Să tragi cu arcul din săritură e destul de greu. Mai ales dacă nici măcar nu ai săgeata la tine!

  6. 3 săgeţi din zbor

    Ce ai timp să faci în timpul unei sărituri? Dacă eşti Lars Andersen, poţi trage 3 săgeţi. În doar juma de secundă! Îţi imaginezi cum ar fi asta într-un film cu „zburători” – maeştri în arte marţiale. De-a dreptul fantastic!

  7. Arcul ca parte din sine

    Pentru a-şi perfecţiona viteza şi precizia, Lars Andersen s-a antrenat până a devenit „trup şi suflet” cu arcul său. Îl putem vedea cum îşi aruncă arcul în aer, îl prinde şi trage. Sau cum aruncă o săgeată în sus, o prinde şi trage la fel de repede. Toate aceste antrenamente l-au făcut atât de bun, încât sunt sigur că regii sau împăraţii de pe vremuri ar fi plătit greutatea sa în aur ca să-l aibă în garda lor!

  8. Direct în tăiş

    Lars Andersen poate să îţi nimerească sabia din mână. Şi nu oricum, ci exact pe tăiş. Săgeata se despică în două!

  9. Săgeată contra săgeată

    Îţi aminteşti confruntarea de tir cu arcul la care a participat Robin Hood? Adversarul a tras exact în centrul ţintei şi era sigur că câştigat. Dar Robin Hood i-a despicat săgeata înfiptă în ţintă. Ce poate fi mai uluitor de atât?! Să tragi într-o săgeată care vine spre tine şi să o despici în două. Lars Andersen a făcut asta!

  10. Trasul cu piciorul

    Unii nu mai ştiu cum să fugă când văd ursul. Alţii se distrează stând în copac şi trăgând cu piciorul. Lăsând gluma, e o metodă bună de a trage, ţinând cont că o mână poate fi ocupată să te ţii în copac. Sau să suni pădurarul.

  11. Cu capul în jos

    În copac, posibilităţile sunt mai multe decât crezi. Lars s-ar putea atârna cu picioarele de o cracă pentru a trage cu capul în jos. Poate învaţă şi Batman cum se mânuieşte arcul.

  12. Din mişcare

    De filmele western îţi aduci aminte? Indienii trăgeau cu arcul din goana calului, nimerind ţinta fără greş. Sau se trăgea spre cai ce alergau nebuneşte prin canioane prăfuite şi banditul cel rău era nimerit, aşa cum se spune astăzi în sport, pe poziţie viitoare. Indianul „primitiv” avea de fapt în creier un supercomputer care reuşea, într-o fracţiune de secundă, să ţină cont de vânt, de viteza calului, de tensiunea corzii arcului, de greutatea săgeţii – toate acestea se petreceau matematic. Săgeata pleca fulgerător, zbura o vreme spre un loc unde nu era nimeni şi se întâlnea precis şi mortal cu ţinta.

    Lars Andersen face astfel de lucruri – prin mijloace moderne, dar nu mai puţin spectaculoase.

  13. Mergând cu spatele

    În filme, călăreţul se punea în şa cu faţa la urmăritori şi trăgea în ei. Dar când nu ai cal, poţi alerga cu propriul tău spate în sensul de mers. Şi nu oricum: Lars Andersen nimereşte 3 discuri zburătoare în doar 1,12 secunde. Masa e asigurată pentru toată trupa dacă dă iama-n potârnichi.

  14. Săgeata ca un bumerang

    Dacă tragi spre Lars Andersen, s-ar putea să ai o mare surpriză şi să fii doborât cu propria săgeată o secundă mai târziu.

  15. Pe sub picior

    Pistolarii trăgeau într-o sticlă de whisky, pusă pe o buturugă. De data asta e o cutie de bere. Dar cu arcul, pe sub picior.

  16. Obiecte mici nimerite din zbor

    Legenda zice că pistolari precum Billy the Kid găureau moneda aruncată în zbor, trăgând în ea cu pistolul. Cândva, circulau nişte bancuri despre mexicani care împuşcau muşte – hilare prin ridicolul imposibilităţii.

    Lars Andersen chiar face aşa ceva. OK, recunosc, nu e muscă, ci cheiţa de la o cutie de bere. Şi nu trage un glonţ, ci o săgeată. (Dacă se mai străduieşte puţin, o să tragă prin gaura de la cheiţă fără să o atingă. Poate inventează şi o metodă inedită de a băga aţa în acul de cusut – iute ca săgeata.)

  17. Cu arcul la masă

    O fază clasică din filme. Veşnica secvenţă din filmele cu pistolari, când iese scandal la o băută. Cu o viteză incredibilă, Lars lasă ulcica cu vin din mână, ia arcul şi trage câteva săgeţi la mică distanţă, peste masă. Mai rămânea să dărâme masa şi să se adăpostească după ea. Dar de cine să te mai adăposteşti, dacă adversarii sunt deja răpuşi?!

  18. Săgeţi găsite

    Îmi imaginez o luptă în saloon, unde foloseşti tot ce îţi cade în mână. După cum vezi, Lars sare şi ia o săgeată înfiptă în zid, apoi foloseşte o săgeată de pe jos.

  19. Mergând pe pereţi

    Este o figură asemănătoare cu a alergătorilor parkour. Dacă vă plac celebrii Sebastien Foucan sau David Belle, închipuiţi-vă cum ar fi ca aceştia să doboare şi oarece ţinte între săriturile făcute pe un traseu. Şi nu una, ci două deodată. Cum face Lars cu arcul său.

  20. 11 săgeţi în aer simultan

    Record mondial la tras rapid cu arcul: 11 săgeţi în aer, înainte ca prima să atingă pământul. Deţinătorul recordului este Lars Andersen şi acesta a fost omologat pe data de 11 iunie 2011 pe Stadionul Gladsaxe din Søborg, în apropiere de Copenhaga. A fost controlat de doi arbitri judecători independenţi şi filmat cu două camere video. Fără audienţă din cauza pericolului de accidentare.

    Testul este foarte simplu şi nu e nevoie decât de un arc, săgeţi şi o bucată mare de pământ liber. Săgeţile se trag din mână, una după alta şi nu e voie să se folosească tehnici ajutătoare. Acest test e cunoscut în multe părţi ale lumii, de la indienii americani până în Asia şi Europa medievală.

    George Catlin descrie în studiul său despre indienii Mandan cum aceştia se întreceau încercând să aibă cât mai multe săgeţi în zbor deodată. Se spune că cel mai bun a reuşit 8 săgeţi. Legendarul şef indian Hiawatha a reuşit 10 săgeţi, dacă e să dăm crezare mitului. Acest lucru a fost declarat absurd de Will Thompson, un pionier al vânătorii americane cu arcul. În 1915 scria că niciodată un arcaş nu a avut şi nu va avea mai mult de 3 săgeţi deodată în aer. În 1920, Saxton Pope (de-asemenea pionier al vânătorii cu arcul) a încercat asta. După un antrenament îndelungat, a reuşit să aibă 7 săgeţi în aer şi, uneori, aproape 8.

Cum de a ajuns acest Legolas modern aşa de bun?

Lars Andersen şi-a dat seama că are nevoie de altceva decât cunoscutele tehnici ale arcaşilor moderni pentru a deveni mai bun.

Aşa că a început să cerceteze manuscrise vechi şi prăfuite. A realizat că majoritatea tehnicilor moderne au luat-o într-o direcţie care limitează ceea ce îşi dorea să obţină. Ajutat de experţi străini, maeştri în arta veche a trasului cu arcul, a început să îşi dezvolte propriul sistem.

După ani de antrenamente, în 2011 a început să-şi facă publice performanţele extraordinare. Nu zice nimeni că e uşor. Uneori se pregăteşte luni de zile pentru a reuşi un singur truc. Bineînţeles, aşa ceva nu iese din prima. Însă cu perseverenţă şi entuziasm, poţi ajunge la rezultatele dorit. Unele trucuri le poate reproduce uşor, la altele sunt necesare mai multe încercări. Oricum, sunt cât se poate de spectaculoase!

Într-un fel, Lars Andersen este un acrobat al tragerii cu arcul. Chiar putem inventa un cuvânt nou: arcobaţie.

Hei, arcaşule, învaţă-mă şi pe mine!

Din păcate, nu poţi lua lecţii de la Lars Andersen. Nu primeşte studenţi deocamdată. Cu modestie, declară că nu se consideră ajuns la un nivel de măiestrie suficient de ridicat pentru a da lecţii în mod organizat.

Oricum, nici nu prea ar avea timp. Are multe cereri de a realiza reclame, de a apărea în documentare şi primeşte o grămadă de invitaţii pentru „a-şi pierde timpul” la conferinţe ţinute prin săli de lectură sau tot felul de festivaluri cu elfi şi gnomi. Dacă eşti implicat în astfel de activităţi, poţi avea norocul să-l întâlneşti. Poate chiar să furi câteva trucuri.

Acesta este un articol despre Lars Andersen. Şi despre arcaşi. Şi despre nesfârşitul dor de poveşti. Dar, mai ales, despre ce performanţe uimitoare poţi obţine când îţi pui pasiunea în ceva.

Îi mulţumim lui Lars Andersen pentru acordul de a utiliza în acest articol materialele foto/video care îl reprezintă. Mai multe informaţii despre Lars Andersen şi activitatea sa sunt disponibile pe site-ul oficial: 23.dk.
Alex Lecca
Articol scris exclusiv pentru Miratico de Alex Lecca
Alex Lecca este un mare pasionat de curiozităţi şi mistere, care admiră oamenii ce îşi depăşesc limitele.

Sugestii pentru continuare:
Shaolin
Ce înseamnă, de fapt, să fii călugăr Shaolin?
O scurtă prezentare a vieţii duse la Templul Shaolin, de la meditaţia care aduce echilibrul interior până la antrenamentele pentru o formă fizică uluitoare
Luptători Shaolin
Călugării Shaolin - între legendă şi realitate
O scurtă istorie a Templului Shaolin şi a vitejilor săi călugări, care pe parcursul unui mileniu şi jumătate împleteşte mituri şi adevăruri
Wim Hof - cât poţi rezista la frig (mai mult decât crezi)
Numeroasele recorduri uluitoare ale acestui om îndrăgostit de frig dovedesc cât de mult pot fi împinse limitele umane

Referinţe

Referinţe
1 Otto Frello” de Wikipedia
2 Leaving Mundania: Inside the Transformative World of Live Action Role-Playing Games” de Lizzie Stark, carte publicată de Chicago Review Press în 2012
3 Magic Kingdom: Why Live-Action Role Playing is one of Denmark’s Most Popular Pastimes” de Nathan Thornburgh, articol publicat în revista Time pe 20 iulie 2012

Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:

Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!

Un gând despre „Lars Andersen – 20 de feluri în care zbârnâie arcul mai ceva ca Legolas”

  1. Un dezastru acest om, arcașii din intreaga lume rad de bufoneriile lui! Nu stiu cine s-a chinuit sa scrie articolul dar din pacate nu are vreo treaba cu arcasia!

Care ţi se pare cea mai spectaculoasă performanţă a lui Lars Andersen?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *