Daruri

Arta de a face daruri

Cele mai bune daruri vin din inimă, nu din magazin.



Generozitatea este ceva minunat! Să dai din inimă este înălţător. Dacă toţi oamenii ar face-o, am trăi într-o lume mai bună, ar curge lapte şi miere, iar capra vecinului n-ar mai fi subiect de râcă, pentru că ţi-a dăruit-o.

Toate bune până vine ziua în care trebuie să alegi un dar. Şi va veni, n-ai cum să scapi! Fie că este ziua de naştere a cuiva, ori ziua onomastică, aniversarea căsătoriei, Crăciunul, Paştele, Ziua Îndrăgostiţilor, Ziua Femeii, Ziua Copilului, Ziua Profesorului, Ziua Cumpărătorului Necunoscut (căzut la datorie, în căutarea darului perfect)…

Cum e posibil ca ceva care se presupune a fi încântător, devine adesea chinuitor?! Sunt mai multe cauze. Dar înainte să dăm vina pe presiunile sociale, pe comercianţi, pe cruda soartă – să privim în noi:

Ştim să facem daruri?

Nu zic că ar fi uşor. De fapt, e chiar o artă să alegi un cadou cu adevărat potrivit. (Ştii tu, din acelea care merg la inimioară şi ţi le aminteşti cu drag.)

Însă orice artă se poate învăţa. Chiar dacă nu ajungi la „capodopere”, cei apropiaţi te vor admira. Aşa că îţi propun un „curs intensiv”.

Darul potrivit

Nimeni nu vrea să facă daruri proaste. Ar fi un nonsens.

Oricâte intenţii bune ai avea, realitatea este că uneori ai făcut daruri… „neinspirate”. Mi s-a întâmplat şi mie, i s-a întâmplat oricui (chiar dacă nu a aflat). Se numeşte viaţă. Tot ce poţi face este să reduci probabilitatea ca asta să se întâmple. Trebuie să înţelegi „jocul”.

Orice dar este o poveste. Ideal ar fi să fie una de povestit la nepoţi.

Are cel puţin două personaje: cel care dăruieşte şi cel care primeşte. Este despre amândoi.

Un dar reuşit trebuie să-i placă în primul rând destinatarului. Dar adevărul este că trebuie să-ţi placă şi ţie, cel care dăruieşti. Sau măcar să nu ţi se pară respingător. Dacă bunicului îi place să fumeze pipă, dar ţie ţi se ridică stomacul de la fum şi ştii că nu e sănătos, atunci nu o să-i dăruieşti o pipă, oricât l-ai iubi (sau tocmai din cauza asta).

Problema apare când preferinţele tale te orbesc. Poate că ţie îţi place la nebunie orice e roşu. Asta nu înseamnă că îi place oricui. Unii preferă culori mai puţin ţipătoare. Aşa că încearcă să-ţi imaginezi povestea până la capăt, nu doar începutul.

O cercetare făcută în Marea Britanie relevă că circa 20% dintre cadourile de Crăciun ajung repede să zacă în vreun dulap, 22% sunt date altora, iar 2% ajung direct la gunoi. Cel mai probabil este să o dai în bară cu îmbrăcăminte sau cosmetice 1)Take them back Santa! Unwanted Christmas presents total £2.1bn with average adult receiving two gifts they don’t want” de Larisa Brown, articol publicat în The Daily Mail pe 26 decembrie 2012.

Dăruieşte atenţie

Evident, există satisfacţie în a primi ce îţi doreşti. Atât de semnificativă, încât majoritatea oamenilor apreciază un dar pe care ţi l-au cerut verde-n faţă mai mult decât unul surprinzător. Studiile confirmă acest fapt 2)Give them what they want: The benefits of explicitness in gift exchange” – studiu realizat de Francesca Gino şi Francis J. Flynn, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din septembrie 2011.

Dar tot studiile arată că celor care dăruiesc nu le place să ţină cont de asta. Într-un fel, nu e plăcut să simţi vreo presiune în a fi generos. Nici să fii trimis la cumpărături. Unii chiar aleg intenţionat altceva, doar ca să arate că nu se achită de o obligaţie, ci chiar le pasă; şi se aşteaptă ca astfel gestul să fie mai apreciat 3)Give them what they want: The benefits of explicitness in gift exchange” – studiu realizat de Francesca Gino şi Francis J. Flynn, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din septembrie 2011.

Numai că un dar surpriză este cu două tăişuri: poate fi o mare bucurie, dar şi o mare dezamăgire.

Însă, la urma urmei, „gestul contează”, nu? Nu.

Oricât de trist sună, majoritatea oamenilor rămân cu un gust amar când primesc un cadou care nu le place. O zice proverbul „calul de dar nu se caută la dinţi,” dar se pare că în ziua de azi toată lumea se pricepe la stomatologie cabalină.

Pe de altă parte, un dar care este apreciat nu este totuna cu un dar de neuitat. Depinde ce îţi propui: destinatarul să fie mulţumit sau impresionat? În primul caz, poţi să-l întrebi ce îşi doreşte. În al doilea – trebuie să-ţi asumi riscul unei surprize, pentru ca impactul să fie maxim.

Totuşi, observaţiile anterioare sunt utile. Aşa ajungem la marea provocare:

Cum să aleg un dar pe care destinatarul îl doreşte, fară să-mi spună asta explicit?

Trebuie doar să fii atent. Sună simplu, dar realitatea este că nu suntem atât de atenţi pe cât ne place să credem.

Sunt atâtea lucruri care îţi solicită atenţia într-o zi, încât şi dacă auzi ce îşi doreşte cineva, se pierde printre multe altele. Aşa că dacă vrei să devii maestru la făcut daruri, trebuie să faci totul organizat.

Daruri imaginare
La o sărbătoare cum e Crăciunul, puteţi juca un joc: fiecare dintre cei prezenţi scrie pe bileţele daruri imaginare pentru ceilalţi şi le pune sub farfuriile respectivilor. Apoi fiecare citeşte ce a primit şi trebuie să ghicească de la cine. Pe lângă faptul că e distractiv, este şi o ocazie de a vedea cum reacţionează cei dragi la diferite idei de cadouri.
PinterestTwitter

Cum prinzi o idee de cadou pentru cineva, o notezi cât mai repede. Poţi folosi aplicaţii precum Trello sau Evernote. Ambele se pot folosi atât pe computer, cât şi pe dispozitive mobile (aşa că poţi nota ideile chiar şi pe telefon). Sunt foarte bune şi gratuite, trebuie doar să vrei.

Desigur, trebuie să fii atent când cineva drag spune că şi-ar dori ceva. Dar şi mai important, fii pe fază când spune că îşi doreşte să devină ceva. Sau să se transforme într-un anumit fel.

Nu face asta doar cu câteva zile înainte de eveniment. Ideea este să o faci tot timpul. Toată această atenţie este un dar în sine. Este foarte frumos să vezi că cineva a ţinut minte ce aţi discutat cu două luni în urmă şi că din asta a apărut un dar.

Valoarea darului

Când te gândeşti la un cadou, iei serios în calcul cam cât să coste.

La modul ideal, n-ar trebui să conteze. Şi probabil nu te gândeşti mult la asta – dacă îi dăruieşti unui necunoscut.

Dar când darul este pentru un cunoscut, s-ar putea să te întrebi ce ţi-a dat ultima dată. Şi să calibrezi pe măsură.

Daruri anonime
Generozitatea se manifestă mult mai bine atunci când dai fără să se ştie cine eşti, pentru că atunci nu poţi aştepta nimic în schimb. Între colegii de şcoală sau de serviciu se poate face un joc când sunt sărbători precum Crăciunul: se pun bileţele cu numele fiecăruia într-o pălărie şi fiecare trage câte un bileţel. Celui de pe bileţel îi va face un dar anonim (de obicei ceva mic, că e cam greu să te ascunzi cu un frigider).
PinterestTwitter

Nu o fi frumos, dar există un sentiment al reciprocităţii când vine vorba de cadouri. Unii îl ţin sub control, alţii sunt în stare să strice o relaţie dacă dau şi nu primesc în schimb.

Într-o anumită măsură, chiar e bine să ţii cont de valoarea materială a cadoului. Cei care fac daruri prea ieftine sunt văzuţi ca zgârciţi. Dar nici cei care se aruncă să facă cadouri excesiv de scumpe nu ies bine, mai ales într-o situaţie cu schimb de daruri, cum este Crăciunul; extravaganţa poate fi interpretată ca umilitoare.

Aşadar, nu zic să te uiţi la fiecare leuţ, dar nici să sari calul. De fapt, exceptând excesele, studiile relevă că doar pentru cel care dă este o preocupare valoarea materială. Pentru cel care primeşte, nu s-a constatat vreo corelaţie între această valoare şi nivelul de satisfacţie 4)Money can’t buy love: Asymmetric beliefs about gift price and feelings of appreciation” – studiu realizat de Francis J. Flynn şi Gabrielle S. Adams, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din februarie 2009. Contează ca darul să placă, nu să fie scump.

Un singur dar

Ţi-ai stabilit un buget şi ai plecat la „vânătoare” prin magazine. Ai găsit un cadou care zici că merge la fix. Nu e chiar ieftin, însă ţi-au mai rămas nişte bani. Dacă tot îi aveai planificaţi pentru asta, îţi vine ideea să mai adaugi un cadou – mai mic.

Două cadouri ar trebui să facă o impresie mai mare decât unul. Logic, nu? Numai că oamenii nu sunt atât de logici pe cât crezi.

Studiile psihologilor arată că oamenii nu apreciază suma cadourilor primite, ci media lor 5)The Presenter’s Paradox” – studiu realizat de Kimberlee Weaver, Stephen M. Garcia şi Norbert Schwarz, publicat în Journal of Consumer Research din octombrie 2012. Prin urmare, un cadou singur este apreciat mai bine decât dacă la acelaşi cadou se adaugă un supliment mai ieftin.

Dar înţelege corect: este vorba despre un singur cadou, nu despre un singur obiect. O paletă şi o minge de ping-pong reprezintă un tot unitar, chiar dacă sunt mai multe lucruri. Doar să ai grijă să le ambalezi împreună, ca să subliniezi unitatea.

Copiii mici fac excepţie de la orice socoteli referitoare la preţ. Ei primesc orice cu bucurie, indiferent cât a costat. Iar dacă sunt multe şi diverse, cu atât mai bine. (Mi s-a făcut dor de vremurile alea.)

Daruri pentru viitor, nu pentru prezent

Fiecare om are felul său. Zici că îl cunoşti, ştii ce obiceiuri are, cu ce îşi ocupă timpul – aşa că te gândeşti la un dar care să se potrivească nevoilor lui actuale.

Numai că oamenii sunt fiinţe vii, nu statui. Oamenii se schimbă, sunt într-o continuă devenire. Când vine vorba de daruri, să cunoşti pe cineva înseamnă să ştii ce i-ar plăcea să devină, nu cum este acum.

Oamenii apreciază mai mult ceva prin care le deschizi o cale nouă. În acest fel, le dăruieşti şi speranţă.

Ai observat că un copil nu se dă în vânt după daruri care îi sunt de folos, cum sunt hăinuţele sau caietele? Mai degrabă preferă ceva care habar n-are ce-i. Pentru că asta îl face să viseze la ce ar putea fi. Tot timpul priveşte înainte, încercând să afle ce posibilităţi nu a descoperit încă.

Asta rămâne cumva în noi şi când ne maturizăm. Evoluăm prin ceea ce se petrece în noi; dar cel mai adesea după ce un eveniment exterior ne-a arătat o uşă. Cum este un dar.

Darul transmite un mesaj

Indiferent dacă îl însoţeşti sau nu cu o felicitare, ceea ce dăruieşti transmite un mesaj în sine.

Te-ai întrebat vreodată ce mesaj transmite cadoul pe care tocmai îl alegi? Marea majoritate a oamenilor nu o fac. Şi aici e problema: dacă nu conştientizezi ce „spui”, s-ar putea să „spui” ce nu vrei.

Ţi s-a întâmplat vreodată să te gândeşti că ai dărui cuiva un deodorant, dar să simţi că nu-i în regulă? Chiar nu e! Mesajul ar fi: „Îţi doresc să miroşi mai bine!” Altfel spus: „Acum miroşi cam naşpa…”

Înlocuieşte bătătorita întrebare „Ce să-i cumpăr?” cu „Ce-i doresc?” şi ascultă cum sună răspunsul.

Scrii o listă cu ce-i doreşti destinatarului (pentru viitor!), apoi te gândeşti ce daruri s-ar potrivi cu ce ai scris. S-ar putea chiar să te trezeşti cu o avalanşă de idei. Chiar dacă nu ajungi la „cadoul perfect”, măcar înseamnă ceva.

Cadouri personalizate

Un cadou personalizat pare adesea o idee bună. Şi poate fi, dar nu oricum.

Uneori, personalizarea limitează funcţionalitatea. Dacă îţi pui portretul pe un tricou şi il dăruieşti unui prieten, la început poate părea un gest drăguţ. Dar ce să facă cu el? Dacă nu eşti Che Guevara, probabil nu o să-l poarte pe stradă. Să se culce în el? Poate nu e o idee bună să împărţiţi acelaşi pat, nici măcar simbolic. Aşa că tricoul va sta câţiva ani într-un dulap, până va ajunge cârpă de şters pe jos. În sfârşit, e bun la ceva!

Cănile sunt mai versatile. Poţi să le ţii pe un raft cu amintiri, dar poţi şi să le foloseşti. Iar dacă ajung să te încurce, spargi ghinionul cu ele. Poate chiar de Anul Nou!

(Mai general vorbind, este bine ca un cadou să nu aibă o singură utilitate. Cu cât poate căpăta mai uşor un alt scop, cu atât e mai probabil să fie apreciat.)

Interesant de reţinut este că un dar personalizat poate fi şi virtual. Mai ales pentru cineva aflat la distanţă. De exemplu, poate fi un mesaj video personalizat (ţi-l poate face cineva pe Fiverr începând de la 5 dolari).

Un dar de neuitat este mai ales o experienţă

Când vrei să faci un dar, aproape întotdeauna te gândeşti la lucruri. Trebuie să fie în vreun magazin, nu? Nu.

Există numeroase daruri care nu sunt materiale. (Şi nu mă gândesc la „toată dragostea ta.”) Iată doar câteva:

  • bilete la un spectacol cu artistul preferat sau la un meci al echipei favorite
  • bilete pentru o vacanţă într-un loc special
  • un zbor cu avionul sau cu elicopterul
  • abonament la un curs de dans sau de artă (atenţie: un abonament la o sală de fitness poate fi interpretat greşit)
  • un curs online care să deschidă o nouă cale (cum sunt cele de pe Udemy – care se pot cumpăra ieftin dacă eşti înscris şi nu te grăbeşti tare)
  • o petrecere surpriză

Şi lista poate continua.

Numeroase studii psihologice au ajuns la concluzia că experienţele sunt mai aducătoare de fericire durabilă decât bunurile materiale 6)But Will It Make You Happy?” de Stephanie Rosenbloom, articol publicat în The New York Times pe 7 august 20107)The hidden cost of value-seeking: People do not accurately forecast the economic benefits of experiential purchases” – studiu realizat de Paulina Pchelin şi Ryan T. Howell, publicat în The Journal of Positive Psychology nr. 4 din 2014. Şi nu este vorba doar despre experienţa în sine, ci şi de perioada în care aştepţi ca evenimentul să aibă loc 8)Waiting for Merlot – Anticipatory Consumption of Experiential and Material Purchases” – studiu realizat de Amit Kumar, Matthew A. Killingsworth şi Thomas Gilovich, publicat de Psychological Science în 21 august 2014, ca şi de amintirile pe care le lasă. Este contraintuitiv, fiindcă te gândeşti că un lucru rămâne, pe când o experienţă este trecătoare. Dar tocmai această unicitate a momentului îi dă mai multă valoare experienţei. Când ai un lucru mereu la dispoziţie, îl apreciezi mai puţin.

Dacă încă ai dubii că e aşa, gândeşte-te: în ultima zi a vieţii tale, ai zice „Mulţumescu-ţi, Doamne, că am avut iPhone!”? Sau mai degrabă că ai fost în acea excursie memorabilă prin Italia?

Aşadar, experienţele sunt de dorit. Atunci, de ce nu sunt dăruite mai des? Unul dintre motivele principale este că nu sunt văzute ca tradiţionale 9)Mental Accounting and Gift Card Spending” – studiu realizat de Chelsea Helion şi Thomas Gilovich, publicat în Advances in Consumer Research, volumul 42. Pare cam ciudat să găseşti sub pomul de Crăciun doar un plic. Într-un astfel de caz, poţi face o şmecherie: pui biletele pentru excursie într-un ghid de călătorie. Sau biletele la concert într-o biografie a artistului. Ai prins ideea.

Dacă totuşi te hotărăşti să faci un dar material (ceea ce este foarte probabil), alege unul care prin utilizarea sa produce o experienţă cât mai vie, diversă şi plăcută. Ţine minte asta în special când este vorba despre jucării sau jocuri (de asta Lego sau plastilina au atâta succes).

Mai mult, poţi face din actul dăruirii o experienţă memorabilă. Crăciunul este atât de iubit tocmai pentru că este o întreagă experienţă – de la mirosul de brad şi cozonaci până la colinde şi Moş Crăciun. Dar poţi face oricând ceva special: poţi scorni o poveste în jurul darului, îl poţi ambala plăcut sau surprinzător, te poţi îmbrăca într-un anumit fel (mai ales pentru iubit, dacă mă-nţelegi) etc.

Experienţele produc emoţii. Iar emoţiile produc amintiri. În cele din urmă, rămânem cu amintirile frumoase. Ne modelează fiinţa.

Soldat şi copii

Darul nu trebuie neapărat cumpărat

Când vrei să îi dai cuiva un cadou, reflexul este să cumperi ceva. Dar nu e obligatoriu să fie aşa – poţi să îl faci chiar tu, cu mâna ta!

Poţi picta un tablou în acuarele. Poţi crea o bijuterie din materiale la îndemână. Poţi ciopli o jucărie din lemn. Poţi croşeta un fular.

O să-mi spui că pentru aşa ceva îţi trebuie talent şi pricepere. Aşa este. Dar există şi variante mai uşor abordabile, cu acelaşi efect.

Sticla găsită pe plajă

Cel mai impresionant dar pe care l-am primit vreodată este de la doi prieteni buni: o sticluţă „găsită pe plajă” (nisip lipit discret), ce în interior are un mic sul de „hârtie veche” (puţin arsă), pe care scrie ce i-a spus Regina Izabela lui Cristofor Columb:

Pluteşte drept înainte, şi dacă pământul pe care-l cauţi nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea într-adins pentru a-ţi răsplăti îndrăzneala.

Coşuleţ

Iar unul dintre cele mai dragi: un coşuleţ în care viitoarea-mea-soţie a pus muşchi şi licheni, rămurele şi conuri de brad, castane şi o tărtăcuţă, frunzuliţe şi pietricele culese de-a lungul unei poteci de munte.

Cândva, i-am dăruit fetiţei noastre care avea 2 ani şi jumătate o pasăre origami. E drept, a durat mai mult realizarea ei decât părea în clipul cu instrucţiuni găsit pe Youtube (sunt pe alese), dar a fost frumos.

Oricine poate meşteri astfel de lucruri. Poate fi un album cu amintiri (fie cu fotografii vechi şi alte asemenea, fie realizat digital şi scos la imprimantă), un semn de carte haios, o colecţie de reţete culinare (de exemplu, reţete rapid de făcut), turtă dulce sub forma animăluţului preferat… Idei sunt nenumărate, iar pe internet găseşti instrucţiuni pentru orice.

Singura problemă este că astfel de lucruri cer timp. Iar omul modern este mai mereu în criză de timp. Pe de altă parte, asta poate face darul şi mai preţios. Dăruieşti o parte din viaţa ta – cât l-ai realizat. Şi te reprezintă, iar asta întăreşte legătura cu persoana care primeşte darul 10)Give a piece of you: Gifts that reflect givers promote closeness” – studiu realizat de Lara B. Aknin şi Lauren J. Human, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din septembrie 2015.

Când creezi personal un dar, îţi dăruieşti o experienţă. Rezultatul este purtătorul acelei experienţei. Nu mai dai un lucru inert, ci unul încărcat emoţional. Şi se simte.

Cum să dăruieşti bani

Sunt situaţii când vrei să-i faci cuiva un cadou, dar n-ai nicio idee. Oricum aveai de gând să cheltuieşti nişte bani, de ce să nu-i dai direct?

Dacă destinatarul e cel care tocmai ţi-a dat leafa, nu e o idee bună. Nici dacă e cineva care nici nu şi-ar da seama dacă a pierdut acei bani pe stradă.

Dar sunt destule cazuri când se poate. Ba s-ar putea chiar să fie o idee bună 11)Give them what they want: The benefits of explicitness in gift exchange” – studiu realizat de Francesca Gino şi Francis J. Flynn, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din septembrie 2011. Avantajul este că sigur vor fi de folos. Iar dacă tot nu aveai de gând să faci un cadou cu semnificaţie, măcar satisfacţia să fie asigurată.

Totuşi, este neelegant să dai banii în mână (în ţări precum Japonia este chiar nepoliticos). Trebuie puşi într-un plic. Şi dacă tot ai plicul, poţi pune şi o felicitare în el.

Cutie cu şerveţele

Chiar şi când dăruieşti bani, poţi da drumul la creativitate. De exemplu, poţi lipi câteva bancnote cu bandă adezivă transparentă, formând un şir, iar la un capăt lipeşti un şerveţel. Bagi totul frumos într-o cutie de şerveţele, cu şerveţelul afară. Când fericitul va trage şerveţelul, vor începe să iasă banii. (Ăsta e un cadou perfect pentru cineva născut pe 1 aprilie.)

Fişicuri sub formă de bomboane

Pentru copii e chiar mai simplu. Faci fişicuri cu monede şi le ambalezi precum bomboanele. Au şi puţine calorii.

Alternativa modernă este un card cadou. Dacă este la un magazin online, are avantajul că e o soluţie facilă pentru a face un dar la distanţă. Studiile arată că deşi banii de pe un card cadou pot fi folosiţi pentru a cumpăra orice din magazinul respectiv, de obicei primitorii se simt obligaţi să-i respecte menirea şi folosesc cardul pentru a-şi face o plăcere 12)Mental Accounting and Gift Card Spending” – studiu realizat de Chelsea Helion şi Thomas Gilovich, publicat în Advances in Consumer Research, volumul 42.

O modalitate prin care poţi transforma un dar atât de banal într-o experienţă este să faci din el o tradiţie. De exemplu, dăruind în fiecare an, cu aceeaşi ocazie, aceeaşi sumă (care nu e musai să fie un număr rotund, poate avea o semnificaţie).

Felul în care dai darul

Articol scris exclusiv pentru Miratico de Lucian Velea
Lucian Velea este fondatorul site-ului Miratico şi al multor alte proiecte online.

Sugestii pentru continuare:
escalator
Adevărul despre Black Friday (cu sfaturi practice)
O serie de lucruri puţin cunoscute despre Black Friday, inclusiv şmecheriile pe care le fac comercianţii şi sfaturi ca să profiţi inteligent de reduceri
Lego shopping
Ghidul cumpărătorului de Lego
Tot ce este important să ştii atunci când vrei să cumperi seturi Lego, cu numeroase sfaturi utile

Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:

Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!

Referinţe   [ + ]

1. Take them back Santa! Unwanted Christmas presents total £2.1bn with average adult receiving two gifts they don’t want” de Larisa Brown, articol publicat în The Daily Mail pe 26 decembrie 2012
2, 3, 11. Give them what they want: The benefits of explicitness in gift exchange” – studiu realizat de Francesca Gino şi Francis J. Flynn, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din septembrie 2011
4. Money can’t buy love: Asymmetric beliefs about gift price and feelings of appreciation” – studiu realizat de Francis J. Flynn şi Gabrielle S. Adams, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din februarie 2009
5. The Presenter’s Paradox” – studiu realizat de Kimberlee Weaver, Stephen M. Garcia şi Norbert Schwarz, publicat în Journal of Consumer Research din octombrie 2012
6. But Will It Make You Happy?” de Stephanie Rosenbloom, articol publicat în The New York Times pe 7 august 2010
7. The hidden cost of value-seeking: People do not accurately forecast the economic benefits of experiential purchases” – studiu realizat de Paulina Pchelin şi Ryan T. Howell, publicat în The Journal of Positive Psychology nr. 4 din 2014
8. Waiting for Merlot – Anticipatory Consumption of Experiential and Material Purchases” – studiu realizat de Amit Kumar, Matthew A. Killingsworth şi Thomas Gilovich, publicat de Psychological Science în 21 august 2014
9, 12. Mental Accounting and Gift Card Spending” – studiu realizat de Chelsea Helion şi Thomas Gilovich, publicat în Advances in Consumer Research, volumul 42
10. Give a piece of you: Gifts that reflect givers promote closeness” – studiu realizat de Lara B. Aknin şi Lauren J. Human, publicat în Journal of Experimental Social Psychology din septembrie 2015
13, 14. Exaggerated, mispredicted, and misplaced: when „it’s the thought that counts” in gift exchanges” – studiu realizat de Yan Zhang şi Nicholas Epley

Care este cel mai frumos dar pe care l-ai primit vreodată?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *