Rio de Janeiro

Rio de Janeiro – privit altfel, fără Carnaval şi Olimpiadă

Rio este un oraş frumos, un loc vibrant, un loc special.



Rio de Janeiro este unul dintre cele mai faimoase oraşe din lume. Samba, plajă, femei frumoase – într-un cuvânt, distracţie. Asocierea este atât de puternică, încât poţi găsi, prin diferite colţuri ale lumii, sute de branduri numite RIO sau inspirate de aici. Carnavalul de la Rio este apogeul acestei stări de spirit.

Iată că, în 2016, Rio de Janeiro devine gazdă de Olimpiadă. Este o premieră mai mare decât îţi dai seama: pentru prima dată, Jocurile Olimpice ajung în America de Sud. Alegerea este în ton: şi sportul e o distracţie – cel puţin pentru sutele de mii de spectatori.

Dincolo de Carnaval şi Olimpiadă, care sunt totuşi evenimente punctuale, un oraş atât de mare trebuie să ascundă şi altceva. Câteva „secrete” ţi se vor dezvălui în continuare…

Rio de Janeiro – începuturi

1565
este anul în care coloniştii portughezi au pus bazele localităţii Rio de Janeiro.
PinterestTwitter

Localitatea a fost fondată în 1565 de o armată portugheză, care timp de doi ani a dus lupte crâncene pentru a-i alunga pe coloniştii francezi ce se stabiliseră cu un deceniu mai devreme pe o insulă din zonă.

Ştii că portughezilor le plac numele lungi. Aşa că i-au spus São Sebastião do Rio de Janeiro 1)Wars of the Americas: A Chronology of Armed Conflict in the Western Hemisphere” de David Marley, carte publicată de ABC-CLIO în 2008.

În ziua de azi, e suficient să spui „Rio” şi e destul de clar despre ce vorbeşti. Dacă ştii puţină portugheză sau spaniolă, ţi-ai dat seama că „rio” înseamnă „râu”.

Locul a fost ales perfect – plajă însorită, golf primitor, munţi împăduriţi… Tot ce vrei, numai râu nu.

Cei care au găsit locul, au crezut că golful este la vărsarea unui râu. Nu şi-au bătut capul să găsească râul, că aveau treburi mai importante: să spintece un francez, să stea la soare, d-astea. Dar nume i-au pus râului inexistent. S-au tot scărpinat pe scăfârlie până le-a venit ideea genială. Pentru că era luna ianuarie, i-au spus Rio de Janeiro, adică Râul lui Ianuarie. Dacă îl găseau în aprilie, ar fi sunat a farsă.

Dacă te-ai prins, localitatea se chema, de fapt, São Sebastião. Cumva, Rio de Janeiro a prins mai bine. Poate fiindcă sună mai distractiv.

Rio de Janeiro a fost capitala… Portugaliei

584
de ani a durat expansiunea colonialistă portugheză.
PinterestTwitter

Aşadar, alungându-i pe francezi, coloniştii portughezi au cucerit pe deplin regiunea, lărgind astfel enorm Imperiul Portughez. Pentru că, dacă ai chiulit de la ora de istorie, îţi spun eu: Portugalia a avut un imperiu colonial, răspândit prin toată lumea. Ba chiar a fost cel mai longeviv imperiu european, cu colonii între 1415 (cucerirea insulei Ceuta din nordul Africii) şi 1999 (cedarea regiunii Macau către China) 2)Portuguese Empire” în New World Encyclopedia.

Portugalia este o ţară relativ mică, atât ca teritoriu, cât şi ca populaţie. Dar portughezii au fost dintotdeauna marinari pricepuţi. La asta s-a adăugat o extraordinară curiozitate, ceea ce i-a făcut pe mulţi dintre ei exploratori. Cum ajungeau la câte un ţărm nerevendicat sau unde n-au întâlnit o opoziţie covârşitoare, îl declarau al Imperiului Portughez. Ca la copii: dacă am pus mâna pe el, e al meu.

Aşa se face că sunt locuri în lume unde poţi auzi cu surprindere limba portugheză. Dar tărâmul unde se află Brazilia de azi nu a fost vreo insuliţă sau vreun pustiu. Portughezii au găsit o arie vastă, plină de resurse, de unde s-au înfruptat din plin.

Imperiul Portughez la 1800

Imperiul Portughez era mare şi tare. Atât de mare şi tare, încât în 1807, când Napoleon Bonaparte a ameninţat că va invada Portugalia, toată Curtea s-a cărat la… Rio de Janeiro. Şi nu zic de ăi mai însemnaţi, ci de vreo 16.000 de oameni 3)Colonialism: An International Social, Cultural, and Political Encyclopedia„, carte publicată de ABC-CLIO în 2003. Pentru acele vremuri, năucitor de mulţi.

Aşa se face că, în 1808, Rio de Janeiro devenea capitala Regatului Portugaliei. Şi a rămas astfel până în 1821. (Dacă nu ţi-a picat fisa, este anul când a murit Napoleon Bonaparte 4)Napoleon I” în Encyclopædia Britannica.)

Partea bună pentru Rio de Janeiro este că odată cu venirea Curţii Portugheze, oraşul a devenit mult mai civilizat şi mai puternic economic, un reper al Lumii Noi.

În 1822, Brazilia şi-a căpătat independenţa. Iar prima capitală a fost tot Rio de Janeiro, care avea deja toate facilităţile administrative necesare.

Steagul Braziliei este referitor la Rio

Este evident pentru oricine că Brazilia are unul dintre cele mai originale drapele naţionale. Cum o fi apărut?!

Brazilia şi-a declarat independenţa pe 7 septembrie 1822, devenind Imperiul Braziliei. Şi cum se cade la ţară nouă, au făcut un steag nou.

Steagul Imperiului Braziliei

Erau vremuri tulburi în regiune. Războaie de secesiune, lupte pentru putere şi alte distracţii militare. Până când Mareşalul Deodoro da Fonseca a pus mâna pe putere, transformând Brazilia într-o dictatură militară. Aşa se face că, pe 15 noiembrie 1889, Brazilia devenea Republică. Desigur, cu un nou steag.

Steagul Braziliei
Ordem e Progresso
Mottoul de pe steagul brazilian este varianta prescurtată a mottoului pozitivismului, dat de Auguste Comte: „Iubirea ca principiu şi ordinea ca bază; progresul ca ţel.”
PinterestTwitter

Steagul păstrează fundalul anterior, pentru continuitate. Însă stema cu aspect medieval a fost înlocuită cu una cât se poate de modernă: cer înstelat.

Dacă ţi se pare că steluţele au fost plasate la întâmplare, te înşeli. Este un steag cât se poate de ştiinţific. Reprezintă cele mai strălucitoare stele, aşa cum se vedeau în noaptea declarării independenţei pe cerul de deasupra capitalei. Adică… Rio de Janeiro.

Rio de Janeiro are mai mulţi locuitori decât toată Portugalia

În ultimele două secole, Rio de Janeiro a crescut ca în poveşti. Pur şi simplu atrage oamenii de zici că se dă ceva pe gratis.

Conform estimărilor date de Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (agenţia guvernamentală care se ocupă, printre altele, de statistici), în 2015, Rio de Janeiro avea 6.476.631 de locuitori. (Este totuşi doar al doilea oraş din Brazilia, după São Paulo, cu 11.967.825 de locuitori 5)IBGE divulga as estimativas populacionais dos municípios em 2015” – comunicat publicat de Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística pe 28 august 2015.)

Nu uita că Rio de Janeiro nu este doar un oraş, ci şi o metropolă. Dacă punem la socoteală şi suburbiile, ajungem la mult mai mult. După estimările aceluiaşi institut, metropola a avut în 2015 un număr dublu de locuitori: 12.280.703. (Desigur, a fost depăşită tot de São Paulo, care are 21.090.791 de locuitori 6)IBGE divulga as estimativas populacionais dos municípios em 2015” – comunicat publicat de Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística pe 28 august 2015. De fapt, aceasta este cea mai mare aglomerare urbană din America de Sud.)

Spre comparaţie, populaţia din Portugalia „mamă” era în 2015 de 10.825.309 locuitori 7)Portugal” în The World Factbook. Şi este în scădere 8)Portugal’s birthrate plummeting, a signal of more economic trouble ahead” de Anthony Faiola, articol publicat în The Washington Post pe 23 iunie 2013.

Goana după cultură

Theatro Municipal do Rio de Janeiro

De când a devenit capitala unui imperiu multicontinental, Rio de Janeiro a avut aspiraţii de mare oraş… european. A copiat tot ce merita copiat.

De exemplu, Theatro Municipal do Rio de Janeiro, inaugurat în 1909, a fost realizat având ca model Palais Garnier, sediul Operei din Paris 9)Performing Brazil: Essays on Culture, Identity, and the Performing Arts” – carte publicată de University of Wisconsin Press în 2015. De-a lungul timpului, aici au avut spectacole nume de prim rang ale muzicii. Şi nu mă refer la samba.

Rio de Janeiro este şi un oraş al muzeelor. Sunt peste 50.

Palácio Imperial de Petrópolis

Unele sunt clasice. Ca turist străin, poţi să te trezeşti într-o dimineaţă în Rio, să o iei de capul tău pe străzi şi să te trezeşti în faţa unui palat… european!?! Nu s-a produs vreo distorsiune spaţio-temporală prin care ai ajuns peste noapte la Paris. Eşti la fostul palat de vară din perioada imperială, devenit Museu Imperial de Petrópolis. În prezent, are caracter istoric, dar găzduieşte şi o mare galerie de artă. Este unul dintre cele mai vizitate muzee din Brazilia.

Pe de altă parte, cele mai recente muzee construite în Rio sunt realmente uimitoare prin modernitatea lor. Când vezi asemenea bijuterii arhitectonice, uiţi că ai venit să vezi ce se află înauntru.

Museu do Amanhã

Chipul statuii lui Iisus din Rio a fost sculptat de un român

Probabil cel mai cunoscut simbol al metropolei Rio de Janeiro este acea statuie uriaşă care veghează asupra oraşului: Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul). Dar cum o fi ajuns acolo?

Ştie oricine, Rio înseamnă plajă. Multă plajă. Zi şi noapte.

Nu mulţi străini realizează că Rio înseamnă şi munţi. E drept, nu sunt cei mari munţi pe care i-ai văzut vreodată. Dar sunt mulţi şi încep de la nivelul mării. Unii chiar ies din mare.

Munţii din Rio de Janeiro

Cel mai înalt vârf este Corcovado – 710 metri 10)Rio: The Story of the Marvelous City” de Orde Morton, carte publicată de FriesenPress în 2015. Numele, în traducere, înseamnă „Cocoşatul”. Denumirea provine de la forma pe care o are impresionanta stâncă din granit.

Încă de prin 1850, au apărut propuneri – în special din partea unor grupuri catolice – de a construi un monument pe Corcovado. Propunerea din 1920 chiar a prins, fiind susţinută, atât prin semnături, cât şi prin donaţii, de foarte mulţi catolici.

Lucrările au început în 1922, dificila sarcină revenindu-i inginerului brazilian Heitor da Silva Costa.

Pentru partea artistică, a fost angajat Paul Landowski. Acesta era un sculptor francez, dar – după cum sugerează numele – cu origini poloneze. La acea vreme, trăia şi lucra în Paris.

Acolo l-a cunoscut pe Gheorghe Leonida, un sculptor român. Acesta era originar din Galaţi, membru al unei familii numeroase, din care mai fac parte nume importante, precum Elisa Leonida Zamfirescu (una dintre primele femei inginer pe plan mondial) şi Dimitrie Leonida (creatorul unui muzeu tehnic).

După ce şi-a făcut studiile superioare la Conservatorului de Arte Frumoase din Bucureşti, Gheorghe Leonida a luptat în Marele Război. Apoi şi-a continuat studiile în Italia. Din premiu în premiu, în 1925 a ajuns la Paris, unde a devenit rapid renumit pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza.

Aşa se face că Paul Landowski i-a subcontractat lui Gheorghe Leonida partea cea mai de interes a monumentalei sculpturi: capul lui Iisus. Pentru că o altă parte poate scăpa atenţiei, dar la chip se uită toată lumea.

Cristo Redentor - chipul

Monumentul Cristo Redentor a fost inaugurat pe 12 octombrie 1931. Are o înălţime de 30 de metri, fără a lua în calcul piedestalul de 8 metri, fiind cea mai mare lucrare Art Deco din lume (dar nu şi cea mai mare sculptură a lui Iisus). Este iluminată noaptea încă de atunci.

Cristo Redentor noaptea

Sculptura este accesibilă prin interior – numai pentru reparaţii. Sau cel puţin aşa ar trebui să fie, dar se mai încumetă câte un temerar:

Rio a găzduit cele mai mari meciuri din toate timpurile

Că brazilienii sunt înnebuniţi după fotbal, ştie toată lumea. Însă Rio de Janeiro are ceva aparte. Aici s-au născut Zico, Ronaldo, Romário, Jairzinho şi alţi jucători de fotbal care au devenit legendari. Mai mult, aici se află buricul lumii: Stadionul Maracanã.

Templul fotbalului brazilian a fost inaugurat în 1950, cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal. Deşi nu era gata. Oricât s-au grăbit organizatorii, nu au reuşit să ducă la capăt în doi ani imensa construcţie.

La termenul limită, stadionul era utilizabil. Doar că marea majoritate a spectatorilor stăteau în picioare. Colosseumul din Roma oferea condiţii mai bune.

Nu ştiu dacă ţi-ai dat seama, dar asta aducea un avantaj: încăpeau mai mulţi spectatori. Aşa se face că organizatorii au vândut 173.850 de bilete la finala Brazilia-Uruguay. S-a terminat 1-2. Îţi dai seama ce jale a fost acolo. Mai ales că toţi brazilienii erau convinşi că nu pot pierde meciul. O supărare de asemenea proporţii a căpătat chiar o denumire: Maracanazo. Dar a rămas recordul: cel mai mare număr de spectatori la un meci din Campionatul Mondial. Şi asta socotindu-i doar pe cei cu bilet, fiindcă la acea vreme foarte mulţi săreau gardul 11)World Cup Rewind: Largest attendance at a match in the 1950 Brazil final” de Mike Janela, articol publicat de Guinness World Records pe 14 iunie 2014.

Maracanã în 1950

Construcţia stadionului a fost finalizată abia în 1965, aşa că multe alte meciuri s-au jucat în condiţii similare. În 1954, recordul a fost depăşit la un meci internaţional: Brazilia-Paraguay, 183.513 de bilete vândute. Iar în 1963, s-au înregistrat 194.603 de spectatori la un meci între rivalele locale Flamengo şi Fluminense.

În prezent, astfel de recorduri nu mai sunt posibile. Maracanã a devenit un stadion modern, cu condiţii foarte bune pentru spectatori. Dar cu capacitate înjumătăţită.

Rio a devenit faimos pe ritmuri muzicale

Când spui „Rio”, spui „samba„. De fapt, pentru localnici, samba înseamnă muzică, dans şi sport în acelaşi timp.

Dar Carnavalul de la Rio nu este doar pe ritmuri de samba. Pentru ediţia din 1935, André Filho a compus „Cidade maravilhosa”. Cântecul a prins destul de repede. Iar Rio de Janeiro s-a ales cu supranumele Cidade maravilhosa (Oraşul minunat). Cântecul chiar a devenit imnul oraşului.

Popularitatea lui Rio de Janeiro a crescut semnificativ odată cu apariția melodiei „Garota de Ipanema” („Fata din Ipanema”).

Heloisa Pinheiro

Ipanema este cartierul uneia din plajele metropolei. Tot aici se află originea genului muzical bossa nova, o combinație între samba și jazz.

Prin 1962, o adolescentă de 17 ani făcea vâlvă în cartier cu frumuseţea ei. Când intra într-o cafenea să cumpere ţigări pentru mama ei, bărbaţii fluierau după ea. Pe atunci, Vinicius de Moraes scria textul pentru musicalul „Dirigível” şi, surprinzând momentul, s-a gândit că ar fi simpatic să-l includă: un bărbat mai în vârstă îşi exprimă admiraţia pentru o tinerică, dar cu un zâmbet amar, pentru că ea nu are ochi pentru boşorogi. Antônio Carlos Jobim a pus textul pe ritmuri de bosa nova, iar Pery Ribeiro este cel care a lansat cântecul ca înregistrare.

Ulterior, dat fiind marele succes de care s-a bucurat cântecul, Norman Gimbel i-a tradus versurile în engleză, cu titlul „The Girl from Ipanema”. Varianta interpretată de Astrud Gilberto & Stan Getz avea să câştige în 1965 premiul Grammy pentru Record of the Year 12)7th Annual Grammy Awards” în Wikipedia.

Ulterior, cântecul a fost preluat de nume mari – de la Frank Sinatra la Andrea Bocelli, de la Nat King Cole la Michael Bolton şi alte sute de interpreţi. Aşadar, cântecul a devenit cunoscut în toată lumea. Din când în când, cineva se întreabă: „Unde naiba e Ipanema?!” Tu ştii deja!

Epilarea braziliană a apărut la Rio

Părul din zonele intime a devenit o problemă pentru femei de prin 1946, când costumele de baie clasice au început să fie înlocuite de bikini. Pentru aşa ceva, trebuie epilare.

Cum localnicele din Rio au plaja în sânge, epilarea cu pricina a devenit ceva uzual. Ca să nu se încurce cu jumătăţi de măsură, unele domniţe au eliminat complet părul pubian. În 1987, ideea a fost dusă în Statele Unite de aşa-numitele J. Sisters (Jocely, Jonice, Janea, Joyce, Jussara, Juracy şi Judseia Padilha), un grup de brazilience din Rio care au deschis un salon de cosmetică în New York. Ele sunt cele care au numit-o „epilare braziliană”. Cât crezi că a durat până a început să prindă o chestie sexy din Brazilia?!

Dar „acasă” nu era vreo noutate. Péro Vaz de Caminha, unul dintre primii colonişti portughezi ajunşi la Rio de Janeiro, scria despre băştinaşe într-o scrisoare: „Părţile lor intime erau atât de expuse, atât de sănătoase şi fără păr, încât nu simţeam nicio ruşine privindu-le.” (La cât stătuseră navigatorii fără femei, trebuie să fi crezut că au ajuns în Paradis sau aşa ceva.)

Rio beach

Rio nu înseamnă numai distracţie. Înseamnă istorie şi politică, bogăţie şi sărăcie, pasiune şi disperare. Totul amplificat în contraste care uneori sunt şocante, alteori – uimitoare.

De fapt, Rio este o întreagă lume comprimată. Cu bune şi cu rele.

Articol scris exclusiv pentru Miratico de Lucian Velea
Lucian Velea este fondatorul site-ului Miratico şi al multor alte proiecte online.

Sugestii pentru continuare:
Carnavalul de la Rio - cea mai mare petrecere a Lumii
Tot ce ţi-ai dorit să ştii despre Carnavalul de la Rio de Janeiro şi multe informaţii surprinzătoare (cu imagini, desigur)
Mark Twain Hawaii
Mark Twain - stand-up comedy despre Hawaii
Prelegerea plină de umor ironic pe care celebrul scriitor a spus-o de numeroase ori în faţa unui public care râdea în hohote
Elveţia - o ţară mică cu ciudăţenii mari (cât muntele)
Cele mai spectaculoase informaţii despre Elveţia, prezentate distractiv, dar bine documentate, cu ilustraţii pe măsură

Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:

Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!

Referinţe   [ + ]

1. Wars of the Americas: A Chronology of Armed Conflict in the Western Hemisphere” de David Marley, carte publicată de ABC-CLIO în 2008
2. Portuguese Empire” în New World Encyclopedia
3. Colonialism: An International Social, Cultural, and Political Encyclopedia„, carte publicată de ABC-CLIO în 2003
4. Napoleon I” în Encyclopædia Britannica
5, 6. IBGE divulga as estimativas populacionais dos municípios em 2015” – comunicat publicat de Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística pe 28 august 2015
7. Portugal” în The World Factbook
8. Portugal’s birthrate plummeting, a signal of more economic trouble ahead” de Anthony Faiola, articol publicat în The Washington Post pe 23 iunie 2013
9. Performing Brazil: Essays on Culture, Identity, and the Performing Arts” – carte publicată de University of Wisconsin Press în 2015
10. Rio: The Story of the Marvelous City” de Orde Morton, carte publicată de FriesenPress în 2015
11. World Cup Rewind: Largest attendance at a match in the 1950 Brazil final” de Mike Janela, articol publicat de Guinness World Records pe 14 iunie 2014
12. 7th Annual Grammy Awards” în Wikipedia

La ce te gândeşti în primul rând când vine vorba de Rio?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *