Frigul e prietenul meu călduros.

Când eram mic, mă întreceam cu prietenii la ţinut respiraţia sub apă. Unul dintre noi, care avea ceas subacvatic – invidiat de toţi – ne cronometra. Pentru că intervenea oboseala, era aproape imposibil să îţi baţi recordul atunci pe loc, în aceeaşi sesiune, cum s-ar spune. Dar reuşeam a doua zi. Însă venea iarna şi nu mai puteam să ne îmbunătăţim recordurile.

Aşa că unul dintre noi a inventat concursul de stat cu degetul în paharul cu gheaţă. Scoteam cuburile din congelator, umpleam paharul şi ne apucăm să ţinem degetul în apă cu ochii pe secundar. Nu ştiu cum am scăpat fără degerături, nu sfătuiesc pe nimeni să facă aşa ceva! Joacă de copii fără părinţi acasă, ce zile!

Şi iată, peste zeci de ani, l-am descoperit pe Wim Hof, supranumit pe bună dreptate Iceman, omul care poate să stea ore întregi în apa plină cu cuburi de gheaţă. Şi asta nu-i nimic. Citeşte în continuare şi hai să ne mirăm împreună de performanţele acestui om cu adevărat extraordinar!

Mulţi nici nu pot să privească aşa ceva fără să le clănţăne dinţii în gură

Dacă eşti o persoană mai friguroasă, şi mă refer mai ales la persoanele de sex feminin, te sfătuiesc să citeşti cele ce urmează cu o pătură pe picioare. Sau chiar băgată complet sub plapumă. Sau la vară.

Wim Hof, acest adevărat urs polar fără blană, a descoperit că fiecare dintre noi are în cap un buton de reglaj al temperaturii. Cam ca la centrală, dai mai cald sau mai rece.

Sătul, probabil, de a aştepta inventarea unei alifii cu care să te dai pe corp şi apoi să sari în apă ca să aduci crucea de la Bobotează, a descoperit, dar mai ales a pus în practică, uimitoarele puteri ale creierului omenesc. Incredibilul olandez poate face faţă cu brio la temperaturi extrem de scăzute. Şi nu numai că le suportă, dar o poate face perioade mari de timp. E rezistent şi la frig extrem, e rezistent şi la stat în frig mult timp.

Să alergi la un maraton îmbrăcat doar într-un şort şi fără nimic în picioare, nu pare mare chestie. Dar dacă maratonul e în nordul Finlandei, dincolo de Cercul Polar, şi afară sunt temperaturi de minus 20 de grade Celsius, e ceva care îţi naşte întrebarea dacă ai de-a face cu un om sau cu o fiinţă de pe altă planetă!

Prima încercare a făcut-o în ianuarie 1999, când a alergat jumătate de maraton. Dar nu s-a mulţumit cu atât. În 2009 a reuşit să parcurgă toţi cei 42 de kilometri. 5 ore şi 25 de minute de alergat cu tălpile goale pe zăpada îngheţată!

În astfel de condiţii climaterice:

• după 10 minute de alergat pe zăpadă, un om obişnuit nu ar mai suporta durerea din tălpi;
• după 20 de minute, efectul de răcire al sistemului neuromuscular l-ar determina să nu mai poată sta în picioare
• după 60 de minute, un om normal şi-ar pierde cunoştinţa.

După maraton, Wim Hof a fost în pericol să-şi piardă degetele de la picior, întrucât acestea nu primiseră sânge timp de o oră. Deşi şansele ca ele să-şi mai revină erau aproape nule în opinia doctorilor, Iceman a reuşit să aducă viaţă în ţesuturile degerate, fără nicio explicaţie ştiinţifică.

Cine este Iceman?

Născut pe 20 aprilie 1959 în orăşelul Sittard, Olanda, Wim Hof a avut prima întâlnire cu frigul la 7 ani. În timp ce mergea spre şcoală, a trebuit să facă faţă unei vremi geroase. Obosit, s-a ghemuit pe veranda unei case şi şi-a pierdut cunoştinţa. Dacă nu l-ar fi găsit cineva şi nu ar fi chemat ambulanţa, cu siguranţă şi-ar fi găsit sfârşitul. Însă frigul nu numai că nu l-a ucis, ci i-a descoperit o atracţie inexplicabilă faţă de temperaturile extrem de scăzute.

Din adolescenţă, a făcut scurte băi la copcă, o practică ce are mai mulţi adepţi în ţările nordice (şi nu numai). A observat că îşi poate îmbunătăţi durata de a sta în apa rece prin anumite stări mentale, ceea ce i-a stârnit curiozitatea.

Pasiunea sa pentru frig a crescut în timp. Dar momentul decisiv a fost când tânărul Wim a simţit un imbold de nestăvilit: acela de a alerga desculţ pe un câmp înzăpezit, până când au început să-l ardă tălpile. Experienţa a durat doar jumătate de minut – suficient pentru a-i schimba viaţa. Senzaţia era în egală măsură foarte dureroasă şi extraordinară, după cum a mărturisit ulterior. I-a plăcut atât de mult, încât a făcut-o zilnic.

Aceasta a fost numai începutul, pentru că o dată ce şi-a descoperit abilitatea de a genera „căldură internă” prin voinţă, în condiţii ucigătoare, Iceman a săvârşit fapte extreme.

Pentru a-şi perfecţiona capacitatea de rezistenţă la frig, fostul lucrător poştal Wim Hof se antrenează în camera frigorifică a unei măcelarii, la temperaturi de -20 de grade Celsius şi face baie iarna, într-un râu, în mijlocul nopţii, ca să nu fie deranjat de localnici.

Cum face Wim Hof de nu îngheaţă?

Doctorul Ken Kamler, specialist în tratarea hipotermiei care s-a ocupat de membrii mai multor expediţii în condiţii aspre, a fost intrigat de când a aflat despre performanţele lui Iceman. Acesta a speculat că Wim Hof foloseşte acelaşi mecanism pe care creierul uman, în mod automat, îl foloseşte pentru a intensifica bătăile inimii atunci când eşti speriat. În cazul sperieturii, creierul comandă, prin impulsuri nervoase, o intensificare a ritmului cardiac pentru a putea face faţă pericolului – pentru a lupta cu ursul sau pentru a fugi de el. În cazul lui Wim Hof, de a rezista la frig.

Dacă l-ai întreba pe Wim Hof care e secretul, probabil ai afla despre tummo, o tehnică de meditaţie tibetană care dă control asupra funcţiilor corpului. A aflat despre tummo de la unul dintre fraţii săi, care participase la o expediţie de escaladă în Tibet. Wim a studiat pe cont propriu şi a dezvoltat o metodă similară de antrenament. Consideră că Frigul este adevăratul său maestru.

Într-un studiu efectuat în 2011 la Universitatea Radboud din Nijmegen (Olanda), mai multor voluntari li s-a administrat endotoxină, o substanță care se găseşte în peretele bacteriilor. S-a obţinut astfel simularea unei infectări, fără a exista un pericol real. Participanţii au făcut febră, au avut frisoane şi dureri de cap, dovedind astfel reacţia sistemului imunitar. Când i-a venit rândul lui Wim Hof, surpriză! Prin concentrare şi meditaţie, a reuşit să reducă la jumătate reacţie imunitară, abia observându-se vreun simptom ¹⁾”Research on ‘Iceman’ Wim Hof suggests it may be possible to influence autonomic nervous system and immune response„, articol publicat în ScienceDaily. Acesta este rezultatul unui antrenament similar cu cel al călugărilor tibetani – care durează nu mai puţin de 12 ani în mănăstirile din Himalaya.

Wim Hof reuşeşte să îşi influenţeze direct sistemul nervos autonom şi sistemul imunitar. Direct, însemnând prin voinţă. E capabil să îşi ridice nivelul de cortizon, hormon care ajută la suportarea stresului, şi să îşi micşoreze nivelul de citokine, proteine care au scopul de a îmbunătăţi interacţiunea dintre celule, de a favoriza comunicarea între celule şi chiar de a influenţa comportamentul celulelor ²⁾”Cytokine” în Encyclopædia Britannica. Aşa că, iată, v-am introdus în plin film ştiinţifico-fantastic, al cărui erou principal este un om obişnuit care se auto-modifică la nivel celular! Doar că la acest film nu a participat o echipă de efecte speciale. Actorul chiar face ceea ce pare imposibil.

Şi totuşi este posibil. Chiar şi pentru tine! În 2014, 12 voluntari antrenaţi de Wim Hof timp de doar 10 zile au fost comparaţi cu alţi 12 oameni fără acelaşi antrenament. Studiul, efectuat tot la Universitatea Radboud, arată că metoda lui Wim Hof permite oricui, printr-un antrenament accesibil (tehnici de meditaţie, respiraţie şi expunere la frig), să îşi controleze în mod observabil sistemul nervos autonom şi sistemul imunitar ³⁾”Voluntary activation of the sympathetic nervous system and attenuation of the innate immune response in humans” – studiu realizat de Matthijs Kox, Lucas T. van Eijk, Jelle Zwaaga, Joanne van den Wildenberg, Fred C.G.J. Sweep, Johannes G. van der Hoeven şi Peter Pickkers. Rezultatele cercetării sunt importante pentru toţi cei care vor să fie mai sănătoşi, dar în special pentru cei cu afecţiuni autoimune, cum este reumatismul ⁴⁾”Modulating your immune response„, ştire publicată în site-ul Radboud UMC pe 8 mai 2014.

O persoană astfel antrenată preia temporar în conştient controlul unor funcţii ale organismului care în mod uzual ţin de subconştient. Astfel îi poţi spune corpului exact ce vrei să facă, în loc de reacţia primară. Tu eşti stăpânul animalului din tine – dresorul sinelui!

Un om căruia îi place să fie la înălţime

În februarie 2009, Iceman a urcat, îmbrăcat numai în pantaloni scurţi – probabil din decenţă – până pe muntele Kilimanjaro, vârful Uhuru, Tanzania. La 5895 de metri altitudine, pe un frig de -15 grade Celsius, se simte ca acasă!

Ulterior, Kilimanjaro a devenit unul dintre locurile sale preferate. Pe 24 ianuarie 2014, a stabilit un record: o ascensiune în doar 48 de ore, împreună cu un grup de 26 de participanţi la cursurile sale de îmbunătăţire a rezistenţei la frig. Şi acest record a fost doborât, pe 14 ianuarie 2015: doar 31 de ore şi 25 de minute, cu un grup de 18 cursanţi, fără experienţă la ascensiuni, unul dintre ei suferind de reumatism. Grupul a urcat la bustul gol până la cabana Kibo, dar vremea rea i-a forţat să se îmbrace, pentru a nu risca sănătatea celor mai puţin pregătiţi.

Wim Hof a mai repetat experienţele montane şi în Alpi, unde a alergat de mai multe ori jumătate de maraton la 3500 de metri altitudine. Dezbrăcat, desigur!

În 2007, l-ai fi găsit la 7315 metri altitudine, pe Everest, la bustul gol, numai în pantaloni scurţi şi sandale! Nu a ajuns până pe acoperişul lumii deoarece picioarele îi erau afectate de degerături. Poţi spune că e un eşec?!

Puţină bălăceală răcoritoare

În 2008, a stat scufundat în apa plină cu cuburi de gheaţă fix o oră, 13 minute şi 48 de secunde. Ca un vin bun în frapieră. Recordul a fost consemnat în The Guinness Book of Records sub ochii uimiţi a sute de spectatori şi milioane de telespectatori.

La Tokyo, în 2010, şi-a doborât recordul. Acum a stat o oră şi 44 de minute. După cum îţi închipui, japonezii au făcut o gură mare şi au exclamat: oaa!

S-a oprit aici? Nu. În 2011 Wim Hof şi-a depăşit de două ori recordurile anterioare, de această dată în Germania şi în SUA. The Guinness World Records arată în anul 2015: o oră, 52 minute şi 42 secunde în apă cu gheaţă.

Îţi spun eu, cred că poate să stea şi zece ore, să doarmă toată noaptea sub gheaţă sau să se mute cu totul în mijlocul unui iceberg fără să se racordeze la termoficare; doar că vrea să-i chinuie pe editorii de la The Guinness Book cu modificările! Deja i-a „deranjat” de zeci de ori, cu tot felul de performanţe uluitoare.

De fapt, Wim Hof deţine şi recordul, înregistrat de Guinness World Records în anul 2000, pentru înot subacvatic pe sub gheaţă, de la o copcă la alta, fără costum de protecţie. „Doar” 60 de metri, dincolo de Cercul Polar. Îşi poate ţine respiraţia până la 6 minute, dar apa era atât de rece, încât ochelarii i-au îngheţat şi a avut dificultăţi să găsească ieşirea.

Hai să luăm un urs polar şi să-l ducem în deşert!

Deja sunt invidios pe acest super-om pe care îl lasă rece ştirile despre scumpirea gigacaloriei. Aşa că am să-i trimit un mesaj răutăcios: Să te văd în deşert, Wim Hof, ce te faci acolo?!

Dar, vai! Citesc cu uimire că în septembrie 2011, sub supravegherea doctorului Thijs Eijsvogels, Iceman a alergat un maraton complet în Deşertul Namib, Africa de Sud. Temperaturile din timpul zilei depăşesc 45 de grade Celsius la umbră – dacă dai de umbră pe undeva ⁵⁾”Dryland Climatology” de Sharon E. Nicholson, carte publicată de Cambridge University Press în 2011. Ca să nu fie floare la ureche, nu a băut niciun strop de apă. A ajuns la final cu 6 kg mai puţin ⁶⁾”Burning man: Adventurer loses 14lbs as he completes marathon in 40C Nambia without touching a drop of water” de Craig MacKenzie, articol publicat în Daily Mail pe 9 decembrie 2011. Are cineva nevoie de o cură de slăbire rapidă?!

Wim Hof a demonstrat astfel că metoda sa nu îmbunătăţeşte doar rezistenţa la frig, ci rezistenţa la orice. Doar că el adoră frigul!

La ce îmi foloseşte aşa ceva?

Omul normal, care are în dulap pilote de diferite grosimi şi pe care le schimbă în funcţie de anunţurile de la Starea vremii, se întreabă la ce i-ar folosi o rezistenţă crescută la frig.

Iată câteva beneficii ale antrenamentului propus de Iceman:

• puterea de concentrare se îmbunătăţeşte
• circulaţia sanguină este excelentă
• sistemul imunitar se căleşte şi face faţa mai bine agresiunii bolilor
• mintea e mai sănătoasă într-un corp sănătos
• încrederea în puterile proprii este mai mare
• nu-ţi mai faci griji că ai putea fi debranşat de la încălzirea centrală sau că rămâi înzăpezit cu maşina

Când a fost intervievat la coborârea de pe Everest, Wim Hof a spus simplu: „A fost destul de uşor”. Da, pentru el pare uşor! Să nu uităm că a lucrat la asta de o viaţă. Dar cine ştie, poate că următorul Iceman se antrenează chiar acum sau va începe de mâine. Succes!

Să judecăm la rece

Să citim acest articol în căldura plăcută a căminului, dar să judecăm la rece: se poate!

Wim Hof a scris o carte despre el şi despre calea pe care a urmat-o. Organizează regulat cursuri. Participă la conferinţe, de fiecare dată cu un mesaj simplu şi clar. Rezumatul de câteva cuvinte ar fi următorul: poţi ajunge la aşa ceva cu antrenament special şi exerciţii specifice.

Nu e vreo minune, nu avem de-a face cu vreun extraterestru sau cine ştie ce mutant. Era cât pe ce să scriu „pur şi simplu trebuie să te antrenezi”, dar să nu uităm că are o metodă. Nu încercaţi asta acasă, cum s-ar zice, şi nu săriţi din prima în paharul cu apă scos din congelator! Wim Hof e cel care a reuşit să ducă cel mai departe acest experiment. Este vârful. Mai există pe lume mulţi alţii care fac baie în apa îngheţată, trăiesc la temperaturi scăzute sau rezistă la un frig ce ar ucide pe oricine altcineva. A se înţelege exact şi a nu se confunda cauza cu efectul: toţi aceşti oameni au o sănătate de fier datorită antrenamentelor pe care le-au făcut şi nu invers. O sănătate de fier nu te poate face să ajungi la performanţă de a sta într-un bazin plin cu gheaţă.

În schimb, încercarea de a da apa puţin mai rece la fiecare baie pe care o faci, îţi poate oferi, în timp, o sănătate mai bună. Eu voi face acest lucru chiar de astăzi, încercând să aduc cât mai aproape de mine această lume, privită deocamdată doar cu mirare.

Articol scris exclusiv pentru Miratico de Alex Lecca

Alex Lecca este un mare pasionat de curiozităţi şi mistere, care admiră oamenii ce îşi depăşesc limitele.

Sugestii pentru continuare:

Ce înseamnă, de fapt, să fii călugăr Shaolin?
O scurtă prezentare a vieţii duse la Templul Shaolin, de la meditaţia care aduce echilibrul interior până la antrenamentele pentru o formă fizică uluitoare

Somnul nostru cel de toate zilele
Dacă te numeri printre cei care cred că somnul e o pierdere de timp, află de ce este vital, la fel ca respiraţia

Ce nu ştiai despre cele 7 macroelemente din organismul tău
Un ghid pe înţelesul tuturor despre substanţele din organismul uman care au un rol surprinzător de important pentru sănătate