Cum dau copiii ochii cu Lumea

Cred că mai profund, mai infinit şi mai etern decât oceanul este privirea unui copilaş când se trezeşte dimineaţa şi gângureşte sau râde pentru că vede soarele strălucind deasupra leagănului.



Se pot spune multe lucruri interesante despre copii. Dar ochii sunt ceva aparte.

Începuturile văzului sunt în sine o magie. Însă micile globuri care fac posibilă vederea, sunt şi cea mai expresivă parte a chipului. Unii spun chiar că în ochi se vede sufletul. Şi nu doar tu poţi privi în ochii celor mici, ci şi ei în al tău.

Care este linia de start?

În ciuda faptului că ies din pântecele mamei cu ochii deja formaţi în proporţie de două treimi 1)Your Infant’s Vision Development” de Gary Heiting, O.D., mititeii se nasc practic nevăzători, după standardele legale. Au o acuitate vizuală de circa 20/800 2)How brains learn to see” – prelegere a lui Pawan Sinha la TEDIndia în noiembrie 2009, adică văd de 40 de ori mai înceţoşat decât atunci când vor creşte. Nici nu au avut mare lucru de văzut până atunci.

Şi cu percepţia luminii stau cam la fel. Nou-născuţii nu îşi dau seama câtă lumină e în jur, aşa că pot dormi fără nicio problemă într-o cameră luminată 3)Your Infant’s Vision Development” de Gary Heiting, O.D..

Mai mult, pot dormi chiar şi cu ochii deschişi! (Aşa cum le-ar plăcea unora la şcoală sau la serviciu.) Iată un exemplu:

Cum se fac ochii mari

Odată ce ochii primesc stimuli, au toate motivele să înceapă să vadă. Absolut tot ce apare în câmpul vizual, chiar şi cel mai banal lucru, este nou şi interesant. Aşa că ochişorii evoluează rapid şi în prima lună pot ajunge la o acuitate de 20/120 4)What can my baby see?” de Russell D. Hamer, Ph.D., revizuit de Giuseppe Mirabella, Ph.D., articol publicat iniţial în Parents’ Press, în noiembrie 1990. Deja e mult mai bine!

La 3 luni ochii au crescut complet, iar la 4 luni vederea s-a mai îmbunătăţit de două ori. Dar partea magică abia acum începe!

Te-ai gândit vreodată cum vezi de fapt? Fără a intra prea mult în detalii, tot ceea ce vedem transmite informaţie luminoasă. Fără să existe lumină, văzul nu poate funcţiona.

Privire crucişă

Musculatura ochiului îi dă acestuia forma necesară unei anumite focalizări. Altfel spus, alege un plan de la o anumită distanţă pentru care imaginea să fie cât mai clară. Nu poţi vedea clar aproape şi departe în acelaşi timp. (Ai încercat?)

Nou-născuţii nu au învăţat încă să-şi controleze această musculatură. Până pe la două luni, din cauza lipsei de coordonare, ochii lor se aşează adesea în poziţii bizare, care îi fac să nu focalizeze clar. Dar şi să pară mai simpatici. (Ai remarcat cum îţi vine să râzi când vezi ochii cuiva în anumite poziţii, cum ar fi privirea cruciş? Comicii speculează deseori asta, dar nimeni nu ştie de ce există acest reflex!)

Odată ce lumina astfel ajustată ajunge la retină, 3 tipuri de fotoreceptori o codifică în semnale electrice. Fiecare tip corespunde unei culori de bază. Da, vezi doar 3 culori. Dar ca şi la ecrane, felul în care aceste culori se combină, cu diferite intensităţi, conduce la o largă paletă cromatică.

Retina din fiecare ochi are 100 de milioane de celule sensibile la lumină 5)What can my baby see?” de Russell D. Hamer, Ph.D., revizuit de Giuseppe Mirabella, Ph.D., articol publicat iniţial în Parents’ Press, în noiembrie 1990. Însă nou-născuţii nu au retina suficient de dezvoltată, aşa că la început nu disting culorile. Atât cât văd, o fac în nuanţe de gri. Culorile roşu, portocaliu, galben şi verde sunt primele care aduc cromatica în imagine. Durează mai mult până apar culori precum albastru şi violet (cu lungimi de undă mai mici), deoarece pentru acestea există mai puţini fotoreceptori 6)An evaluation of color preference in early infancy” – studiu realizat de Russell J. Adams, publicat în Infant Behavior and Development nr. 2/19877)The influence of stimulus size on newborns’ discrimination of chromatic from achromatic stimuli” – studiu realizat de Russell J. Adams, Daphne Maurer şi Heidi A. Cashin, publicat în Vision Research nr. 12/1990.

Imagine văzută în mod normal Aproximare a imaginii văzute de un nou-născut
Comparaţie între vederea normală şi cea a unui nou-născut (Foto şi procesare pentru Miratico: Alex Vera)
1.000.000
de fibre nervoase alcătuiesc nervul optic.
PinterestTwitter

Imaginea codificată electric este transmisă către creier prin nervul optic – un „smoc” alcătuit din circa un milion de fibre nervoase care converg de pe întreaga suprafaţă a retinei. Iar creierul trebuie să înţeleagă ceva din aceste „pişcături” electrice, proiectând în conştient ceea ce credem că este imaginea realităţii. Pentru că ceea ce vedem nu este altceva decât o imagine construită mental, creierul trebuie să înveţe cum să facă acest lucru. Într-un fel, este similar cu a învăţa cum să lege cuvintele în fraze coerente.

Ţi se pare năucitor de complex? Îţi dai seama cum este pentru bebeluşi!

Mama şi tot ce mişcă

Mama şi copilul

Chiar dacă văzul evoluează rapid, o bună bucată de vreme mititeii nu focalizează bine. Observă doar formele bine conturate şi culorile distincte. De aceea, unii specialişti le recomandă proaspetelor mămici să aibă chipul încadrat de păr, fără schimbări semnificative. Chiar dacă nou-născutul are capacitate vizuală extrem de mică, în doar câteva zile reuşeşte să distingă chipul mamei şi să fie mai atras de el decât de alte chipuri 8)Mother’s face recognition in newborn infants: learning and memory” de I.W.R. Bushnell, articol publicat pe 19 aprilie 20019)Mother-stranger face discrimination by the newborn” – studiu realizat de Tiffany M. Field, Debra Cohen, Robert Garcia, Reena Greenberg, publicat în Infant Behavior and Development, numărul 1/1984. Mami e cea mai frumoasă! (Iată cum dragostea e oarbă, într-un mod minunat, încă de la naştere.)

Cheia folosită de creier pentru a deschide porţile înţelegerii imaginilor primite de la ochi este mişcarea 10)How brains learn to see” – prelegere a lui Pawan Sinha la TEDIndia în noiembrie 2009. Cineva care nu are format simţul vederii, cum sunt nou-născuţii, dar şi cei cu probleme congenitale şi care la un moment dat îşi recuperează vederea în urma unei operaţii, nu înţeleg corect obiectele într-o imagine statică. Dar când lucrurile încep să se mişte, capătă ca prin farmec o formă inteligibilă. Nici nu-i de mirare că bebeluşilor le plac zdrăngănelele mişcătoare şi oamenii care se strâmbă în toate felurile în faţa lor!

Mişcarea nu face doar mai uşor de înţeles care lucruri sunt unitare, ci şi ajută la aprecierea distanţei. Când un obiect se apropie, devine mai mare, iar când se îndepărtează, devine mai mic. Pentru un bebeluş, simplul fapt că ceva care îi atrage atenţia (chipurile părinţilor, în primul rând) îşi schimbă distanţa faţă de ochii lui este o experienţă grozavă! Ca părinte, dacă te pui în locul copilului tău, îl poţi ajuta să descopere lumea. Şi poţi împărtăşi cu el uimirea pentru lucrurile aparent mărunte.

Ochi albaştri de de nou-născut

Ochi albaştri de bebeluş

Cine şi-ar dori să fi avut ochii albaştri?! Au reputaţia de a fi fermecători, mai ales în regiunile în care sunt destul de rare persoanele care se pot mândri cu ei. (De exemplu, în Estonia nu e mare lucru să ai ochi albaştri – pe unde întorci capul, ai toate şansele să dai de sclipirile albăstrii.)

Adevărul este însă că aproape toţi caucazienii s-au născut cu ochi albaştri, pielea albă şi păr mai deschis la culoare decât probabil vor avea ulterior.

Chiar dacă albastrul specific nou-născuţilor este evident doar în primele zile după naştere, ochii rămân mai mult sau mai puţin albaştri până pe la 6-9 luni, când de obicei încep să se schimbe semnificativ. Procesul de schimbare durează până la 2-3 ani, când ajung la o altă culoare (în general pentru tot restul vieţii, dar variaţii de nuanţă pot apărea şi ulterior).

Desigur, culoarea albastru are diferite nuanţe, iar ochii albaştri de asemenea. Pot fi de la albastru deschis precum cerul până la albastru cenuşiu precum marea. Bebeluşii necaucazieni se pot naşte cu ochi albaştri, dar asta se întâmplă mult mai rar, de regulă apărând pe lume cu ochi atât de închişi la culoare încât schimbările nici nu se observă.

Cum îşi schimbă ochii culoarea

Ce cauzează schimbarea culorii ochilor? Este melanina, o proteină maronie cu acţiune pigmentară, care dă culoarea pielii, a părului şi a irişilor oculari (cei care ies în evidenţă ca fiind partea colorată a ochilor). Rolul melaninei este de a pro­teja împotriva radiaţiilor ultraviolete (în cea mai mare parte ale soarelui, dar nu numai). De fapt, melanina începe să fie produsă în organism când bebeluşul intră în contact cu lumina, care include şi radiaţii ultraviolete. Cu cât organismul va produce mai multă melanină, cu atât irişii vor acumula mai mult pigment, ochii devenind mai închişi la culoare.

De fapt, ochii albaştri doar par astfel. Nu există un pigment în iris care să le dea această culoare. Este doar un fenomen de dispersie a luminii, acelaşi pentru care cerul ni se pare a fi albastru 11)Blue Eyes” de Clyde W. Mason, publicat în Journal of Physical Chemistry în 192412)Biochromy: Natural Coloration of Living Things” de Denis Llewellyn Fox, carte publicată la University of California Press în 1979.

Interesant este şi faptul că ochii nu au o culoare uniformă. Sunt generate modele unice pentru fiecare individ. (Da, iubito, nimeni nu mai are ochi ca ai tăi.)

Ochi albaştri

Culori din strămoşi

Un rol foarte important în schimbarea culorii ochilor îl joacă genetica. Culorile ochilor părinţilor, dar şi ale bunicilor, pot constitui indicii asupra rezultatului final din ochii copilului, dar mecanismul este unul complex, aşa că uneori apar şi surprize 13)Eye color: The myth” – articol scris de Dr. John H. McDonald pe 8 decembrie 2011. Nu există doar o genă care determină această caracteristică, cum se întâmplă în alte cazuri, ci mai multe 14)The eyes have it on multiple gene question” – articol cu explicaţii de Dr. Rick Sturm, publicat pe 20 februarie 2007. Sunt implicate în mod clar două gene, dar diferite studii au ajuns la concluzia că până la 16 gene au o influenţă 15)Genotype–phenotype associations and human eye color” de Désirée White şi Montserrat Rabago-Smith, articol publicat în Journal of Human Genetics în ianuarie 2011.

Dacă ochii copilului rămân albaştri, aceasta se întâmplă ca urmare a unei mutaţii genetice care a apărut cu circa 6.000-10.000 de ani în urmă, după cum arată un studiu efectuat la Universitatea din Copenhaga de o echipă condusă de Hans Eiberg. Mai mult, toate persoanele care au ochi albaştri au un strămoş comun: cea sau cel care a avut pentru prima dată ochi albaştri 16)Blue eye color in humans may be caused by a perfectly associated founder mutation in a regulatory element located within the HERC2 gene inhibiting OCA2 expression” – studiu realizat de Hans Eiberg, Jesper Troelsen, Mette Nielsen, Annemette Mikkelsen, Jonas Mengel-From, Klaus W. Kjaer şi Lars Hansen, publicat pe 3 ianuarie 200817)Blue eyes result of ancient genetic ‘mutation’” – articol scris de Roger Highfield, publicat în The Telegraph pe 30 ianuarie 200818)More than meets the blue eye: You may all be related” – articol scris de Elizabeth Weise, publicat în USA Today pe 5 februarie 2008. Chiar că este o mare familie – sute de milioane de membri!

Aşadar, dacă ai un bebeluş şi îţi plac ochii albaştri, stai ochi în ochi cu el până când nu-şi schimbă culoarea. Zâmbind.

De fapt, există un motiv mult mai bun ca să faci asta: se va îndrăgosti profund de tine. Şi tu de el, dacă n-ai făcut-o deja.

Articol scris exclusiv pentru Miratico de Lucian Velea
Lucian Velea este fondatorul site-ului Miratico şi al multor alte proiecte online. De 5 ani, este tatăl unei minuni de fetiţă, în ai cărei ochi s-ar tot uita.

Sugestii pentru continuare:
Superbebe şi anatomia sa extraordinară
Cele mai uimitoare lucruri despre anatomia nou-născuţilor - incredibil de diferiţi de ceea ce vor deveni
children
Fericirea + alte 40 de lucruri pe care le poţi învăţa de la copii
O lungă listă menită să te inspire a învăţa de la cei mici - cu o mulţime de fotografii adorabile

Ţi-a plăcut articolul? Acum e rândul tău. Ne faci o mare bucurie dacă îl recomanzi şi prietenilor:

Şi nu uita să ne scrii părerea ta într-un comentariu – chiar ne interesează!

Referinţe   [ + ]

1, 3. Your Infant’s Vision Development” de Gary Heiting, O.D.
2, 10. How brains learn to see” – prelegere a lui Pawan Sinha la TEDIndia în noiembrie 2009
4, 5. What can my baby see?” de Russell D. Hamer, Ph.D., revizuit de Giuseppe Mirabella, Ph.D., articol publicat iniţial în Parents’ Press, în noiembrie 1990
6. An evaluation of color preference in early infancy” – studiu realizat de Russell J. Adams, publicat în Infant Behavior and Development nr. 2/1987
7. The influence of stimulus size on newborns’ discrimination of chromatic from achromatic stimuli” – studiu realizat de Russell J. Adams, Daphne Maurer şi Heidi A. Cashin, publicat în Vision Research nr. 12/1990
8. Mother’s face recognition in newborn infants: learning and memory” de I.W.R. Bushnell, articol publicat pe 19 aprilie 2001
9. Mother-stranger face discrimination by the newborn” – studiu realizat de Tiffany M. Field, Debra Cohen, Robert Garcia, Reena Greenberg, publicat în Infant Behavior and Development, numărul 1/1984
11. Blue Eyes” de Clyde W. Mason, publicat în Journal of Physical Chemistry în 1924
12. Biochromy: Natural Coloration of Living Things” de Denis Llewellyn Fox, carte publicată la University of California Press în 1979
13. Eye color: The myth” – articol scris de Dr. John H. McDonald pe 8 decembrie 2011
14. The eyes have it on multiple gene question” – articol cu explicaţii de Dr. Rick Sturm, publicat pe 20 februarie 2007
15. Genotype–phenotype associations and human eye color” de Désirée White şi Montserrat Rabago-Smith, articol publicat în Journal of Human Genetics în ianuarie 2011
16. Blue eye color in humans may be caused by a perfectly associated founder mutation in a regulatory element located within the HERC2 gene inhibiting OCA2 expression” – studiu realizat de Hans Eiberg, Jesper Troelsen, Mette Nielsen, Annemette Mikkelsen, Jonas Mengel-From, Klaus W. Kjaer şi Lars Hansen, publicat pe 3 ianuarie 2008
17. Blue eyes result of ancient genetic ‘mutation’” – articol scris de Roger Highfield, publicat în The Telegraph pe 30 ianuarie 2008
18. More than meets the blue eye: You may all be related” – articol scris de Elizabeth Weise, publicat în USA Today pe 5 februarie 2008

Ce sentiment ai atunci când priveşti un copil în ochi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *